Video "Băieţii deştepţi" din Energie: românii au plătit cele mai mari facturi din UE, iar ei au făcut averi
Avem cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană, deşi putem produce extrem de ieftin, mai ales din soare şi din vânt. Un paradox pe care îl decontăm ori de câte ori aprindem lumina sau ne încărcăm bateria telefonului. Cum am ajuns aici? Unul dintre motivele mai puţin cunoscute este acela că “băieţii deştepţi” din energie s-au reinventat în ultimii ani. Au lucrat legal, sub ochii statului, fără să producă energie. Dar ne-au umflat facturile, pentru că au blocat reţeaua prin proiecte fictive. Cât costă să fii român sub privirile nepăsătoare ale statului?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google"Foarte multe proiecte care sunt autorizate nu se vor realiza", spunea Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei.
"Au intrat în acest business pentru că li s-a părut promiţător", explică fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja.
"E ca şi cum ai ocupa un loc de parcare, ai plăti un loc de parcare, dar tu nu ai maşină. Sau nici măcar nu intenţionezi să îţi iei maşină", a fost comparaţia făcută de Dan Pârşan, de la Asociaţia Prosumatorilor.
"Băieţii deştepţi" şi-au rezervat locurile
Pentru că, în realitate, tu nu vrei decât să vinzi, mai departe, locul de parcare, la suprapreţ. E schema prin care mulţi aşa-zişi investitori din energie ne umflă facturile de mai bine de un deceniu.
"Băieţii deştepţi" de rit nou şi-au rezervat locul în reţeaua naţională fără ca de fapt să vrea să construiască vreodată un parc eolian sau unul fotovoltaic.
"În momentul în care îţi rezervi o capacitate - operatorul nu ştie dacă e o capacitate ipotetică, speculativă sau puţin probabilă, să-i zicem", explică Liviu Gavrilă, vicepreședinte al RWEA – Asociația Română pentru Energie Eoliană.
"Foarte multe proiecte serioase nu şi-au găsit loc în reţeaua de transport. Această reţea de transport are o capacitate limitată. Ea, încă de acum 10 ani, a tot fost rezervată pentru proiecte viitoare de către anumiţi dezvoltatori care nici măcar nu aveau de gând să facă proiectul respectiv, ci doar făceau un proiect pe hârtie", spune specialistul în energie Corina Murafa.
De ce are nevoie un investitor pentru a înfiinţa un parc fotovoltaic
Spre exemplu, ca să poată înfiinţa un parc fotovoltaic, un investitor are nevoie - în primul rând - de un teren într-o zonă propice pentru o astfel de activitate. Al doilea pas e să se asigure că există o infrastructură de transport. Răspunsurile vin fie de la Transelectrica - dacă vorbim de o putere instalată mare, fie de la operatorul regional de distribuţie - dacă va produce până în 50 de megawaţi. Avizul Tehnic de Racordare, ATR-ul, e valabil 24 de luni. Să reţinem, aşadar, acest termen: ATR - căci de regulă în această etapă "mor" majoritatea investiţiilor din energia regenerabilă.
"În momentul de faţă sunt 81.000 de megawaţi în ATR-uri emise. Iar proiecte cu autorizaţii de înfiinţare aproximativ 6.000-7.000. Deci raportul este mai mult de unul la 10 în favoarea proiectelor care se dezvoltă doar pe hârtie în momentul de faţă", a spus preşedintele ANRE, George Niculescu.
"Undeva la 80 de mii de megawaţi blocaţi. Nici măcar nu poate să ducă vreodată reţeaua", a spus specialistul în energie Corina Murafa.
Aidoma telefoanelor, electrocasnicelor, maşinilor sau caselor, proiectele de energie verde au ajuns să se vândă pe fel şi fel de site-uri. Am sunat la unul din numerele găsite pe internet.
Vânzător: Este vorba de un megawatt. Terenul are 14 mii de metri pătraţi. Este cu ATR-ul făcut. Acum am depus cererea de racordare. […] N-am posibilitatea să-l construiesc şi am pus şi anunţul [...] Sunt din alt domeniu, d-aia nici n-am ştiut la ce mă bag. [...] Dacă-mi ieşea proiectul, clar că era o afacere bună, că veneau nişte bani destul de frumoşi.
Reporter: Aţi rezervat reţeaua.
Vânzător: Da, da. E rezervată.
Pe lângă proiectele mici, la adăpostul legii permisive şi-au făcut loc şi unele uriaşe.
"Pârghiile ministerului Energiei sunt reduse. Şi vizibilitatea asupra fenomenului e redusă. […] Un rol de facilitare - dar iarăşi - pe mandatul meu noi nu am avut vizibilitate asupra acestui fenomen", explică Sebastian Burduja.
Zeci de milioane de euro pentru a construi un parc fotovoltaic
Te costă zeci de milioane de euro să transformi o idee într-un parc fotovoltaic. Dar, la final, profitul net poate depăşi două milioane de euro pe an.
"Foarte multe proiecte care sunt autorizate nu se vor realiza. Mai cred că şi din cele care se vor realiza [...] dezvoltate de companii care nu au competenţă în acest domeniu - nu vor produce beneficiul economic aşteptat de aceşti investitori", a mai spus Corneliu Bodea.
"Nimeni nu a făcut un calcul referitor la cât ar însemna pentru facturile noastre să avem mai multă energie eoliană şi solară în România. […] Dar specialiştii din energie spun, bazându-se pe exemple clare din alte ţări, că o reţea fără aceste proiecte pur speculative ne-ar ajuta să avem preţuri angro la electricitate şi cu 25% mai mici", explică reporterul Observator Greta Neagu.
Energia, prea scumpă pentru români
România e norocoasă să aibă parte de un mix energetic - apa, soarele şi hidrocarburile fiind principalele surse din care producem. Cu toate astea, energia rămâne prea scumpă pentru români, raportat la venituri, arată datele Eurostat.
"Producem puţin şi scump. [...] Aceste ATR-uri s-au luat prin interpuşi, prin firme fără angajaţi, prin firme fantomă", a mai spus Dan Pârşan.
"Cum am ajuns aici? Am avut reglementări permisive, ani de zile nu am avut garanţii. Transelectrica a eliberat aceste documente şi în funcţie de dinamica şi de contactele care erau cu Transelectrica se rezolvau", spunea premierul interimar al României, Ilie Bolojan.
Statul a fost în permanenţă complice
"Să ne înţelegem! Acele avize tehnice de racordare au fost obţinute urmărind o procedură de reglementare legală", a spus expertul juridic în energie Ştefan Ene.
"Guvernul ştia. ANRE ştia. Transelectrica ştia. Toată lumea ştia", explică Dan Pârşan.
Abia din 2024 Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a introdus o garanţie de 5% din valoarea lucrărilor de racordare şi a înlocuit principiul primul venit, primul servit cu licitaţia. Reţeaua s-a mai “curăţat” de speculanţi, dar încă e loc de mai bine. Drumul către energia ieftină e lung şi anevoios. Avem o reţea veche, depăşită şi nu avem unde să stocăm ce producem pe timp de zi.
"Ar trebui să ne focusăm mai degrabă pe stocare, ar trebui să ne uităm la cum funcţionează în ansamblu reţeaua", a mai spus Corneliu Bodea.
Cum poate România genera energie ieftină şi curată
Parcul eolian de la Fântânele-Cogealac, cel mai mare din ţara noastră, este exemplul că România poate genera energie ieftină şi curată, atunci când investiţiile sunt luate în serios.
"Cuprinde 600 de megawaţi instalaţi în 240 de turbine eoliene. [...] Producţia de eolian reprezintă poate cel mai mare procent de energie regenerabilă", a explicat inginerul Andrei Popescu.
O nouă lovitură pentru "băieţii deştepţi"
Iar statul pare să dea semne că s-a trezit şi el din amorţeală. Zilele trecute, “băieţii deştepţi” au mai primit o lovitură.
"Am crescut garanţia la racordare de la procentul de 5% la procentul de 20%. Am impus o garanţie de 30 de euro pe kilowatt pentru dezvoltatorii de proiecte ca şi condiţie la obţinerea autorizaţiei de înfiinţare", a spus preşedintele ANRE, George Niculescu.
Specialiştii cred că nu mai e mult până când vom avea preţuri decente la energie.
"Eu cred că preţul energiei electrice va scădea. Vom vedea acest lucru poate chiar de anul acesta, dar preponderent de anul viitor", a spus preşedintele Centrului Român al Energiei, Corneliu Bodea.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
