Creștere economică de doar 1,4% și deficit de 8,6%. Comisia Europeană a înrăutăţit prognoza pentru România
România va înregistra o creștere economică modestă în 2025, de 1,4%, pe fondul incertitudinilor politice, fiscale și comerciale, urmând ca în 2026 să urce la 2,2%. Inflația rămâne ridicată (5,1% în 2025), dar în scădere, iar șomajul este estimat să scadă ușor spre 5%. Deficitul bugetar, foarte ridicat în 2024 (9,3% din PIB), va scădea treptat la 8,6% în 2025 și 8,4% în 2026 iar datoria publică va crește semnificativ, ajungând la 63% din PIB în 2026, arată prognoza publicată azi de Comisia Europeană.
După un an 2024 slab, economia României a început să îşi revină la începutul lui 2025, datorită sectorului construcțiilor, agriculturii, serviciilor și a perspectivelor mai bune pentru exporturi. Totuși, incertitudinile legate de introducerea tarifelor SUA și instabilitatea politică și fiscală internă ar putea afecta negativ exporturile, încrederea economică, investițiile și consumul. Astfel, creșterea PIB real este estimată la doar 1,4% în 2025, urmând să ajungă la 2,2% în 2026, arată Comisia Europeană în prognoza de primăvară publicată azi. Toamna trecută, CE estima pentru 2025 o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7,9% din PIB.
Inflația ar urma să scadă ușor, dar să rămână ridicată, în timp ce șomajul va scădea marginal. Deficitul bugetar general a fost de 9,3% din PIB în 2024, alimentat de majorări semnificative ale salariilor și pensiilor. Acesta este estimat să scadă la 8,6% în 2025 și 8,4% în 2026, în urma măsurilor adoptate la finalul lui 2024.
Principalii indicatori economici estimaţi pentru 2025
- Creștere PIB: 1,4 %
- Inflație: 5,1 %
- Șomaj: 5,3 %
- Deficit bugetar: -8,6% din PIB
- Datorie publică: 59,4% din PIB
- Deficit de cont curent: -7,9% din PIB
Creștere modestă în contextul unei incertitudini ridicate
Construcțiile rezidențiale și investițiile publice susțin redresarea investițiilor, dar consumul privat este afectat de politicile restrictive de venit și inflația persistentă. Tarifele SUA limitează redresarea exporturilor, iar creșterea va rămâne sub potențial în 2025.
În 2026, scăderea inflației și relaxarea politicii monetare ar putea susține consumul și investițiile private. Dacă incertitudinile politice și fiscale se reduc, încrederea investitorilor va crește. Cu toate acestea, riscurile pentru această prognoză sunt în continuare ridicate.
Pe piața muncii, tensiunile s-au redus, iar rata șomajului este estimată să scadă spre 5% până la finalul lui 2026. Creșterile salariale nominale se vor modera, în special în sectorul privat, după înghețarea salariilor publice și introducerea unui mecanism de stabilire a salariului minim.
Procesul de reducere a inflației va fi lent, în special din cauza eliminării plafonului la prețurile la energie electrică pentru gospodării. În schimb, prețurile internaționale la alimente și energie ar putea contribui la temperarea inflației.
Datoria publică este estimată să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la aproximativ 63% din PIB în 2026, din cauza deficitelor mari și a creșterii dobânzilor. Reformele fiscale viitoare ar putea reduce semnificativ deficitul, dacă sunt bine concepute și aplicate la timp.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
