Lovitură pentru Rusia. Putin şi Xi Jinpiing nu s-au înţeles pe "Power of Siberia 2". Chinezii vor să plătească mai puţin pentru gazul rusesc

Financial Times (FT) mai scrie că în timpul vizitei de luna trecută în China, Vladimir Putin i-a cerut lui Xi Jinping trei mari lucruri: 1. acord pe gazoductul "Power of Siberia 2" de care Gazprom are nevoie pentru a înlocui exporturile pierdute în Europa, 2. mai multe servicii bancare chineze în Rusia, în ciuda posibilelor sancțiuni din partea SUA şi 3. neparticiparea Chinei la summitului pentru pace în Ucraina, organizat luna aceasta în Elveţia. Liderul de la Kremlin a obţinut de la chinezi doar ultimul punct, scrie sursa citată. 

Moscova consideră nerezonabile pretenţiile Beijingului

"Este absolut normal ca fiecare parte să-și apere propriile interese [....] nu avem nicio urmă de îndoială că se vor face toate acordurile necesare. În ceea ce privește aspectele negocierilor comerciale aflate în curs, acestea desigur nu sunt publice", a reacţionat ulterior purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Gazprom şi China nu au oferit puncte de vedere. 

Încercările Rusiei de a încheia un acord major cu China cu privire la gazoductul "Power of Siberia 2" au eșuat pentru că Moscova consideră nerezonabile pretenţiile Beijingului privind prețul și cantitatea de gaz, au declarat pentru Financial Times trei persoane aflate la curent cu discuţiile. 

Putin din ce în ce mai dependent Xi Jinping

Poziția dură a Beijingului cu privire la "Power of Siberia 2" subliniază modul în care războiul din Ucraina l-a lăsat pe Vladimir Putin din ce în ce mai dependent de liderul chinez pentru ajutor economic.

China vrea să plătească gazul rusesc aproape de prețurile interne, puternic subvenționate din Rusia și s-a angajat să cumpere doar o mică parte din capacitatea planificată a conductei de 50 de miliarde de metri cubi de gaz anual. 

Gazprom a suferit pierderi de 6,9 miliarde de dolari anul trecut

Aprobarea gazoductului "Power of Siberia 2" ar relansa compania de stat Gazprom care a suferit pierderi de 6,9 miliarde de dolari anul trecut din cauza scăderii vânzărilor de gaze către Europa. UE a avut un succes peste aşteptări în diversificarea de la energia rusă.

Deşi Kremlinul insistă că va încheia "în viitorul apropiat" un acord pentru "Power of Siberia 2", sursele FT au spus că impasul negocierilor a fost motivul pentru care Alexei Miller, șeful Gazprom, nu a plecat luna trecută în China alături de Putin.

Miller, care se afla într-o călătorie în Iran, este considerat un jucător cheie la negocieri serioase cu China, iar absența sa a fost "foarte simbolică", a comentat Tatiana Mitrova, cercetător la Universitatea Columbia.

China, partenerul senior în relația dintre cele două țări

Eșecul Rusiei de a încheia un acord subliniază modul în care războiul din Ucraina a făcut din China partenerul senior în relația dintre cele două țări, a comentat şi Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia Eurasia din Berlin.

"China ar putea avea o nevoie strategică de gaz rusesc ca sursă sigură de aprovizionare, alternativă la rutele maritime care ar putea fi afectate în cazul unui conflict în jurul Taiwanului sau în Marea Chinei de Sud. Dar pentru ca acest lucru să merite, China are nevoie de un preț foarte ieftin și de condiţii flexibile", a spus Gabuev.

China ar putea avea nevoie de aproximativ 250 de miliarde de metri cubi de gaz până în 2030, în creștere de la mai puțin de 170 de miliarde de metri cubi în 2023.  Cantitatea de gaze de care China are nevoie până în 2020 poate fi acoperită în mare măsură sau în întregime de contracte deja existente pentru furnizarea de gaz prin conducte și de gaz natural lichefiat. Cu toate acestea, până în 2040, China ar avea nevoie de importuri suplimentare de gaz, de 150 de miliarde de metri cubi.

Lipsa unei rute terestre alternative pentru exporturile ruseşti de gaze înseamnă că Gazprom va trebui să accepte condițiile Chinei, a evaluat Gabuev. "China crede că timpul este de partea ei. Poate aștepta  pentru a stoarce de la ruși cele mai bune condiții și ca atenția asupra relației China-Rusia să se mute în altă parte. Conducta poate fi construită destul de repede, deoarece câmpurile de gaze sunt deja dezvoltate. La urma urmei, rușii nu au nicio altă opțiune cui să vândă acest gaz", a apreciat Gabuev.

China plătește deja mai puțin pentru gazul rusesc

Înainte de războiul din Ucraina, Gazprom se baza pe vânzarea de gaze către Europa la prețuri mari prin care subvenționa piața internă a Rusiei.

China plătește deja mai puțin pentru gazul rusesc decât celorlalți furnizori ai săi, cu un preț mediu de 4,4 dolari/MMbtu (British Thermal Unit), comparativ cu 10 dolari pentru gazul din Myanmar și 5 dolari pentru cel din Uzbekistan, au calculat cercetătorii CGEP pe baza datelor vamale din 2019-2021. În aceeași perioadă, Rusia a exportat gaz în Europa cu aproximativ 10 dolari/MMbtu, conform datelor publicate de Banca Centrală Rusă.

Exporturile Gazprom către Europa au scăzut la 22 de miliarde de metri cubi în 2023, de la o medie de 230 de miliarde de metri cubi pe an înainte de războiul din Ucraina.  Livrările ar putea scădea şi mai mult pentru că acordul de tranzit prin Ucraina expiră la sfârșitul acestui an.

Eșecul de a ajunge la un acord cu China s-ar putea dovedi o lovitură puternică. Un raport nepublicat al unei mari bănci ruse, consultat de FT, a exclus recent "Power of Siberia 2" din prognoza pentru Gazprom. Acest lucru a redus profitul estimat al companiei pentru 2029, când banca se aștepta ca gazoductul să fie lansat, cu aproape 15%.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰