Cine se află în spatele protestelor violente din Franța: "Țara e mai fracturată ca niciodată"

• Cine câştigă şi cine pierde de pe urma protestelor violente din Franţa
• Numărul protestatarilor de cinci ori mai mare decât au estimat serviciile
• Sociolog: Tonul adoptat de guvern față de studenți a agravat tensiunile
• Extrema dreaptă dă vina pe tinerii proveniți din familii de imigranți

Criză fără precedent în Franța pentru președintele Emmanuel Macron și premierul său, Sébastien Lecornu. Manifestațiile care au cuprins sâmbătă toată ţara au strâns elevi şi studenți nemulțumiți de condițiile de învățământ, dar și oameni revoltați de costul ridicat al vieții. Însă ele s-au transformat în revolte și jafuri, care au declanșat o adevărată furtună politică, scrie Financial Times.

Cotidianul francez conservator Le Figaro a vorbit despre scene de gherilă urbană și jafuri în lanț comise de persoane îmbrăcate în negru și cu fețele acoperite. Magazinele au fost devastate, primăriile au fost atacate, clădiri au fost incendiate, iar protestatarii violenți s-au confruntat cu poliția în orașe din întreaga țară.

Cine câştigă şi cine pierde de pe urma protestelor violente din Franţa

Guvernul este acuzat acum că a gestionat prost operațiunea de menținere a ordinii. Asta după ce se lupta deja cu o criză bugetară, cu turbulențe pe piețele financiare și cu protestele din licee, care durează de mai multe săptămâni. Scenele de violenţă reprezintă o palmă dată președinției lui Macron, a cărui popularitate era de doar 15% înaintea protestelor, în timp ce cea a premierului Lecornu era de 22%.  Cu șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, lidera extremei drepte, Marine Le Pen, conduce detaşat în sondaje.

Guvernul a acuzat încă de sâmbătă că extrema stângă a alimentat violențele, în timp ce opoziția a fost neobișnuit de unită în criticile la adresa Ministerului de Interne, pe care l-a acuzat că a pierdut controlul și a fost luat prin surprindere de amploarea unui protest anunțat cu săptămâni înainte.

Politologul francez Bruno Cautrès a comparat momentul cu celebrele proteste ale Vestelor Galbene, care au zguduit primul mandat al lui Macron, în 2018 și 2019. "Va exista un înainte și un după  această explozie de furie publică, care amintește puternic de cele mai întunecate momente ale crizei Vestelor Galbene", a declarat acesta. Scenele apocaliptice de sâmbătă au creat impresia că statul nu mai controlează țara, iar asta ar putea influența modul în care oamenii votează, a mai comentat el. 

La cald, câștigătorul cel mai evident este partidul lui Le Pen, Rassemblement National în timp ce principalii perdanți sunt Macron și Lecornu, care trebuie să găsească urgent soluții reale pentru a-i liniști pe cetățeni și a calma piețele financiare. Macron a încercat să facă asta ținând un discurs televizat, duminică seară. El a promis că Lecornu va purta discuţii cu studenți, lideri sindicali și parlamentari pentru a găsi "soluții concrete", iar prefecții vor lua măsuri de securitate mai ferme la viitoarele proteste.

Președintele partidului de extremă dreapta Rassemblement National, Jordan Bardella, a declarat că nici el, nici aliata sa, Marine Le Pen, nu vor participa la întâlnirea cu premierul. "Țara noastră este prinsă ca într-o menghină... între violență și neputință", a declarat Le Pen duminică, referindu-se la extrema stângă și la guvern. Partidul ei a transmis, într-o postare pe X, că Le Pen va "restabili ordinea" după "haosul" provocat de Macron.

Numărul protestatarilor de cinci ori mai mare decât au estimat serviciile

Opoziția a acuzat că doar 10.000 de polițiști au fost mobilizați sâmbătă pe stradă, în timp ce, în perioada de vârf a protestelor Vestelor Galbene, numărul lor depășea 60.000. Ministerul de Interne a refuzat să spună câți au fost trimiși pe stradă, dar a contestat numărul de 10.000 prezentat de opoziție.

Serviciile interne de informații estimaseră că la protestele de sâmbătă vor participa aproximativ 100.000 de persoane, însă numărul real a fost de cinci ori mai mare. 3000 de magazine și alte spații comerciale au fost atacate, devastate și jefuite sâmbătă și duminică, la nivel național.

Grupuri violente au atacat și primăriile din Lille, Marsilia și Limoges. Primăria din Limoges, o clădire impunătoare din secolul al XIX-lea, în stil neorenascentist, care a supraviețuit celor două războaie mondiale, a fost incendiată. Acoperișul și etajele superioare au fost grav avariate, iar turnul-clopotniță s-a prăbușit. Oficialii locali au declarat că participanții la revolte nu aveau nemulțumiri concrete, veniseră pur și simplu pentru a ataca.

Bruno Retailleau, liderul partidului conservator Les Républicains, care a ocupat funcția de ministru de Interne până anul trecut, a declarat că guvernul ar fi trebuit să fie mai bine pregătit, după săptămâni de proteste ale liceenilor, care au dus deja la peste 7000 de arestări. "Participanții la revolte au devenit  o formă de cangrenă în cadrul mișcării liceenilor. Toată lumea știa asta", a declarat Retailleau, care candidează la alegerile prezidențiale de anul viitor.

Guvernul a respins acuzațiile că nu s-a pregătit, iar Parlamentul a anunțat deschiderea unei anchete. Ministrul de Interne, Laurent Nunez, fost șef al poliției, a declarat că grupurile de protestatari violenți, care la un moment dat s-au apropiat de Palatul Élysée, au fost dificil de contracarat. Aproape 1000 de polițiști, jandarmi și pompieri au fost răniți în confruntări.

Parizienii s-au plâns că poliția a lipsit de pe străzi. Vecinii unui restaurant distrus, din Piața Republicii, au povestit că hoții au dat buzna cu rucsacuri, pe care le-au umplut cu sticle de alcool, țigări și cartele SIM pentru telefoane, apoi au încercat să le vândă.

Sociolog: Tonul adoptat de guvern față de studenți a agravat tensiunile

Sociologul și politologul francez Sebastian Roché a explicat că tonul conflictual adoptat de premier și guvern față de studenți a agravat tensiunile. El a adăugat că, deși existau avertismente serioase cu privire la riscul unor violențe, activitatea serviciilor de informații fie a fost deficitară, fie nu a fost luată în considerare de Ministerul de Interne.

Cei mai critici la adresa poliției sunt cei din partidul de extremă stângă Franța Nesupusă. Aceștia condamnă utilizarea grenadelor asurzitoare, care au rănit și mutilat mai mulți elevi în timpul protestelor. Deşi a fost suspendată săptămâna trecută, utilizarea grenadelor asurzitoare a fost autorizată din nou înaintea manifestațiilor de sâmbătă, când un alt protestatar a rămas fără o mână.

Lecornu l-a criticat pe liderul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon, pentru că nu a condamnat suficient de ferm violențele de sâmbătă și a acuzat partidul acestuia că alimentează de mai multe săptămâni protestele elevilor. Mélenchon a ripostat, spunând că Lecornu este "responsabil pentru haosul pe care l-a pregătit metodic prin incompetență".

Duminică, el a sugerat că guvernul permite în mod deliberat escaladarea violențelor pentru a-și justifica măsurile represive și pentru a discredita revendicările legitime ale elevilor și studenților. "Esența problemei o reprezintă revendicările protestatarilor, problemele cu care se confruntă studenții și costul ridicat al vieții", a declarat Mélenchon.

Extrema dreaptă dă vina pe tinerii proveniți din familii de imigranți

Politicienii de extremă dreaptă au profitat de haos ca să dea vina pe imigrație, care se anunţă a fi o temă electorală centrală. Ei au acuzat că actele de violență au fost comise de tinerii proveniți din familii de imigranți. "Plătim prețul pentru... decenii de imigrație necontrolată", a declarat Le Pen.

Poliția nu a stabilit în mod explicit o astfel de legătură și a precizat că multe dintre cele aproape 2600 de persoane arestate până acum în timpul protestelor sunt adulți. 

Guvernul francez este supus unei presiuni tot mai mari din partea primarilor și a comercianților afectați de violențe, care cer ajutor financiar urgent pentru reconstrucție.

De pildă, primarul din Limoges a cerut fonduri pentru reconstrucția primăriei, după modelul Catedralei Notre-Dame. Edilul amenință că va demisiona dacă nu primește în 48 de ore garanții financiare din partea guvernului sau a președinției.