”Vladimir Putin este terminat, armata lui este terminată, nu mai are nicio putere în lume” - Ministrul britanic al Apărării

”Orice... s-ar întâmpla în Ucraina, președintele Putin nu mai are nicio putere sau influență în lume, este termina, armata lui este terminată... și trebuie să recunoască asta. Comunitatea internațională s-a unit împotriva lui...el se află într-o situație în care va cauza dificultăți economice uriașe poporului său”, a declarat Ben Wallace pentru Times Radio, citat de Reuters.

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a vorbit marți și la BBC, spunând că soldații lui Vladimir Putin „devin tot mai disperați”. ”Vedem că rușii își măresc violența... Rusia încă nu a făcut progrese, este ziua a 13-a de război. Acel convoi nordic despre care am vorbit de multe ori este încă blocat, adică chiar blocat, deci nu avansează”.

El a spus că Regatul Unit va crește cantitatea de ajutoare letale și neletale acordate Ucrainei, detalii pe care le va anunța în Parlament miercuri. Totodată Londra ajută la organizarea livrării de ajutor prin NATO și alte țări UE. În ceea ce privește posibila furnizare de avioane pentru lupta de către Polonia în Ucraina, el a spus că există o dezbatere în prezent.

„Marea Britanie nu ar putea furniza avioane direct Ucrainei, nu avem același tip de avioane de luptă cu care zboară piloții ucraineni, MiG-29 și altele... Părerea noastră este că Polonia trebuie să decidă, pe o bază bilaterală, dacă sprijină Ucraina”, adăugând că Regatul Unit va sprijini Polonia în calitate de vechi aliat.

Situația pe frontul din Ucraina

Ruşii nu reuşesc să se apropie de KIev, iar convoiul impresionant de 50 km de vehicule militare e ţinut la perfieria oraşului. Spaţiul aerian e foarte disputat între armata rusă şi cea ucraineană, a anunţat Pentagonul spunând că e extraorinar cum ucrainenii folosesc resursele pe care le au. Vladimir Putin vrea ocupat sudul țării ca să controleze și accesul la Marea Neagră. Ofensiva rusă s-a intensificat acolo în ultimele zile. Oraşele pe care Moscova le atacă nu sunt alese la întâmplare. în bătaia tunurilor au fost: Berdyansk, oraş port în sud-estul Ucrainei cu ieşire la Marea Azov, Herson, care a devenit şi primul mare oraş ocupat de trupele lui Vladimir Putin, dar unde se cristalizeaza o puternică miăcare civilă împotriva invadatorilor şi Mariupol, principalul port la Marea Azov, cu 450.000 de locuitori, unde asediul continuă. La malul Mării Negre, oraşul Herson are o importanţă strategică mare pentru Moscova. Pentru că este aproape atât de Crimeea, cât şi de Odessa.  

Celălalt punct strategic extrem de important este Mariupol, sub asediu de mai bine de o săptămână. Dacă trupele ruseşti reuşesc să ocupe Mariupol, Rusia ar controla, practic, unul dintre cele mai mari porturi ucrainene. Şi ar putea să creeze un coridor între Crimeea, anexată în 2014, şi republicile separatiste Doneţk şi Lugansk. Oraşul Volnovakha este important tot în acest scenariu pentru că leagă Mariupol de Doneţk. 

Dacă acest coridor Crimeea-Mariupol-Doneţk-Lugansk ar deveni realitate ar însemna că Peninsula Crimeea ar fi legată de Rusia continentatal ceea ce ar face mult mai ușor pentru Vladimir Putin să transfere arme și resurse spre peninsula anexată în 2014. Iar apoi, cu un lanț logistic mult facil, ar putea prelungi coridorul către Herson şi Odessa, iar visul lui Vladimir Putin ar deveni realitate. Rusia încearcă să îşi extindă controlul asupra Mării Negre încă de la anexarea Crimeei în 2014. Acest lucru i-ar oferi un avantaj strategic uriaş nu doar în acest război, dar şi pe termen lung. 

SUA, Franţa, Germania şi Marea Britanie doresc să crească preţul pe care să-l plătească Rusia

Preşedintele american Joe Biden, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi prim-ministrul britanic Boris Johnson sunt "hotărâţi să continue să crească costurile" impuse Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei, potrivit unui comunicat dat publicităţii luni de Casa Albă după o videoconferinţă a celor patru lideri, transmite AFP, potrivit Agerpres. 

Frontul foarte unit de până acum al Occidentului în ceea ce priveşte sancţiunile economice părea să se fisureze luni în chestiunea impunerii unui embargou vânzărilor de hidrocarburi ruseşti, opţiune respinsă de Germania, care este foarte dependentă de aprovizionarea cu gaz rusesc.

Comunicatul de presă publicat de Berlin la încheierea videoconferinţei nu abordează subiectul sancţiunilor şi insistă mai ales asupra "noilor posibilităţi de ajutor umanitar pentru Ucraina", subiect care a fost de asemenea prezent pe agenda discuţiilor.

Luni, cancelarul Olaf Scholz a spus că importurile de combustibili fosili din Rusia sunt "esenţiale" pentru "viaţa de zi cu zi a cetăţenilor" din Europa şi a susţinut că aprovizionarea continentului nu poate fi asigurată altfel în această etapă. Preşedintele Joe Biden, pe de altă parte, este supus unei presiuni din ce în ce mai mari din partea parlamentarilor din ambele partide pentru a opri această sursă esenţială de venit a regimului lui Vladimir Putin.

Statele Unite, un mare producător de petrol, importă puţin ţiţei rusesc. Atunci când este întrebat despre un astfel embargou, preşedintele Biden repetă că "nimic nu este exclus". Joe Biden nu a luat încă nicio decizie pentru a nu deteriora coeziunea cu partenerii europeni şi de teamă ca aceasta să nu alimenteze o inflaţie deja galopanta, care îi subminează popularitatea în rândul americanilor

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰