4 metode inovative prin care românii își fertilizează solul din grădină

Romanii sunt din ce în ce mai dispuși să folosească metode inovative pentru fertilizarea solului.Plantele au nevoie de aer, de soare, de apă și de sol pentru a se dezvolta. Atunci cand ne ocupam de  fertilizarea solului, trebuie sa stim ca mai importanta decat cantitatea este calitatea.

Solul fertil conţine un amestec optim de fosfor, potasiu şi azot, precum şi suficientă apă, aer şi micro‐organisme care descompun materia organică. Însă ce se întâmplă când acest amestec de substanţe este dereglat din diverse motive?

Clima  din  ce  în  ce  mai  haotică,  defrişările  masive  şi  fertilizarea  mult  prea  abundentă  cu  substanţe chimice  a solului  generează  din  ce  în  ce  mai  multe  probleme  persoanelor  care  deţin  o  grădina şi  îşi propun să cultive flori, fructe şi legume în apropierea casei.

Există,  însă,  şi  soluţii  foarte  simple  şi  inovative  prin  care  din  ce  în  ce  mai  mulţi  români  aleg  să  îşi fertilizeze solul:

1. Folosesc resturile vegetale

Agricultura ecologică este din ce în ce mai căutată şi mai apreciată în România. În cazul unui astfel de tip de agricultură, baza fertilizării o constituie îngrăşămintele organice naturale şi îngrăşămintele minerale greu solubile cu folosire lentă.În  afară  de  dejecţiile  animale  provenite  din micile  gospodării sau  din fermele zootehnice,  agricultura ecologică  se  bazează  şi  pe  reciclcarea  materiei  organice  formată  din  resturi  vegetale  provenite  din grădini,  vii,  livezi  şi  chiar  parcuri  sau  spaţii  verzi. 

Acesta  este  și  motivul  pentru  care  tot  mai  multe persoane cumpără tocătoare de resturi vegetale care permit inclusiv tocarea crengilor de până la 45 mm grosime.  Pe un magazin de scule profesionale ca toolman.ro, un tocator Makita UD2500, spre exemplu, vine cu o garantie care te face sa stai linistit, indiferent ce arunci in el (organic).

2. Microfertilizarea

Microfertilizarea  reprezintă  aplicarea  unor  cantități  mici  de  îngrășământ  împreună  cu  sămânța  sau aplicarea unui „pansament” de îngrășământ la rădăcina plantei după maximum trei sau patru săptămâni de la momentul în care a răsărit.

Fertilizarea  clasică  a  întregii suprafețe  de sol  poate  fi  foarte  costisitoare  pentru  micii  agricultori sau pentru  persoanele  care  practică  agricultura  ca  un  hobby,  în  grădina  din  spatele  casei,  în  timp  ce microfertilizarea este mult mai ieftină și la fel de eficientă.

3. Folosirea apei reziduale pentru irigații

Pe măsură  ce zonele urbane sunt din  ce  în  ce mai  întinse și mai numeroase, autoritățile sunt tot mai preocupate să  găsească  o  modalitate  de  a scăpa  de  apa reziduală.  Salvarea  pare să  vină  din  partea agricultorilor.  Organizația  pentru  Hrană  și  Agricultură  din  cadrul  ONU  a  constatat  că  apa  reziduală conține  cele  mai  multe  dintre  elementele  de  fertilizare  a  solului  în  cantități  optime.  Tratarea  apei reziduale și folosirea ei în agricultură tinde să devină una dintre  cele mai ieftine și eficiente soluții de fertilizare a solului, inclusiv în România.

4. Folosirea resturilor vegetale ca pătură pentru sol

De cele mai multe ori și mai ales în timpul verii, solul nu poate absorbi precipitațiile abundente din cauza căldurii.  Umezeala  se  evapora  repede  în  sezonul  cald,  înainte  ca  plantele  să  o  poată  absorbi.  Dacă terenul este acoperit cu resturi vegetale, acestea vor împiedica evaporarea rapidă a apei și vor păstra un grad ridicat de fertilitate a solului. Totodată, stratul de resturi vegetale inhibă dezvoltarea buruienilor.

Cu cât resturile sunt mai dense și mai mărunte, precum cele obținute cu ajutorul unui tocător de resturi vegetale, cu atât buruienile vor întârzia să apară.

Foto: pixabay.com

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰