Kelemen Hunor: UDMR susține noua lege a salarizării doar dacă salariile nu vor scădea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Kelemen Hunor spune că UDMR va susține noua lege a salarizării doar dacă aceasta nu va duce la scăderea veniturilor angajaților din sectorul bugetar. Liderul UDMR avertizează că proiectul trebuie adoptat în timp util pentru a evita pierderea a 770 de milioane de euro din fonduri europene și susține că eventualele diferențe salariale nu pot fi compensate doar temporar prin indemnizații.
Kelemen Hunor a vorbit în cadrul unui interviu organizat de publicaţia maghiară Krónika la Cluj-Napoca despre legea salarizării. Aceasta trebuia adoptată inițial până la sfârșitul anului 2023, însă proiectul a fost amânat de mai multe ori.
România încearcă acum să încheie procedura chiar înainte de expirarea termenului prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență. Neadoptarea legii ar putea pune în pericol 770 de milioane de euro din fonduri europene.
Kelemen Hunor consideră că România are nevoie de o nouă lege a salarizării, deoarece actualul sistem menține diferențe importante între diferitele categorii profesionale plătite de la buget.
UDMR va susține însă noua grilă doar dacă aceasta nu duce la scăderea veniturilor niciunei persoane.
Potrivit liderului UDMR, ultima variantă a proiectului prevede, în educație, sănătate și administrație publică, unele încadrări care ar putea duce la salarii mai mici. Statul ar compensa temporar diferențele, însă Kelemen Hunor consideră soluția incorectă.
El a dat exemplul unui profesor cu 25 de ani vechime căruia nu i se poate transmite că munca sa valorează mai puțin, iar apoi să i se completeze salariul printr-o indemnizație.
"Insist foarte ferm să nu existe nicio scădere a veniturilor. Putem susține legea doar dacă nu există scăderi de venituri", a declarat Kelemen Hunor.
De asemenea, nu este clar cât timp ar fi acordată compensația și dacă aceasta ar fi luată în calcul la pensie.
Problema este și mai complicată de spațiul financiar limitat. Varianta discutată cu sindicatele ar presupune cheltuieli suplimentare mai mari decât plafonul stabilit.
Kelemen Hunor consideră că, odată cu legea, trebuie precizat și de unde vor proveni banii necesari aplicării acesteia. UDMR nu susține nici creșterea taxelor, nici reducerea suplimentară a bugetului destinat investițiilor.
Kelemen: România este încă departe de faliment
Răspunzând întrebărilor publicului, Kelemen Hunor a declarat că România este încă foarte departe de intrarea în incapacitate de plată, însă riscurile nu trebuie ignorate.
El a indicat mediul internațional imprevizibil, dependența energetică și de importuri, precum și deficitul bugetar ridicat drept factori de risc.
Kelemen a amintit că, atunci când UDMR a revenit la guvernare în 2024, se vorbea despre un deficit de aproximativ 7,8%, pentru ca ulterior datele reale să indice un nivel de aproximativ 9,8-10%.
În opinia sa, companiile de stat care înregistrează pierderi de mult timp trebuie închise, vândute sau reorganizate astfel încât să nu mai genereze pierderi.
În final, Kelemen Hunor a spus că își analizează periodic propriile decizii și că, în cazul a două situații recente, astăzi ar proceda diferit.
El consideră că, în cadrul fostei coaliții, ar fi trebuit să se opună mai ferm majorării TVA și să susțină reducerea cheltuielilor. De asemenea, a apreciat drept o greșeală faptul că a acceptat fără verificări afirmațiile reprezentanților Ministerului Finanțelor potrivit cărora taxele locale ar putea crește cu cel mult 60-70%, în condițiile în care în unele cazuri majorările au ajuns la 300%.
Kelemen a spus că, din această experiență, a tras o concluzie pe care o va aplica și în cazul noii legi a salarizării: nu va lua o decizie până când nu va avea calcule detaliate pentru toate categoriile afectate.
El a subliniat că nu mai este dispus să accepte pe cuvânt date care nu sunt susținute în prealabil de documente și calcule scrise.
