Luca Niculescu a depus lista miniștrilor și programul de guvernare la Parlament: ”Se concentrează pe execuţie"
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Premierul desemnat Luca Niculescu a depus joi seara în Parlament lista miniștrilor propuși și programul de guvernare pentru 2026–2028. Cabinetul are 19 membri, dintre care 11 propuși de PSD și 8 independenți, inclusiv premierul.
Unsprezece miniştri sunt propuşi de PSD şi şase miniştri sunt independenţi.
Documentul integral poate fi consultat AICI.
Lista Guvernului
- Prim-ministru - Luca Niculescu;
- Viceprim-ministru şi ministrul de Interne - Marian Neacşu (PSD);
- Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii - Ştefan Ovidiu Popa (PSD):
- Ministrul Finanţelor - Alexandru Nazare (independent);
- Ministrul Afacerilor Externe - Dănuţ-Sebastian Neculăescu (independent);
- Ministrul Justiţiei - Radu Marinescu (PSD);
- Ministrul Apărării Naţionale - Radu Ştefan Oprea (PSD);
- Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului - Daniel Cătălin Zamfir (PSD);
- Ministrul Delegat pentru Digitalizare şi Inteligenţă Artificială - Costinel Bogdan Dumitru (independent);
- Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Florin Barbu (PSD);
- Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Natalia Intotero (PSD);
- Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei - Alexandru Marcel Stoica (PSD);
- Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Mihai Alexandru Ghigiu (PSD);
- Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale - Petre Florin Manole (PSD);
- Ministrul Sănătăţii - Alexandru Florin Rogobete (PSD);
- Ministrul Educaţiei şi Cercetării - Sorin Valentin Costreie (independent);
- Ministrul delegat pentru Învăţământ preuniversitar - Sorin Gabriel Ionescu (independent);
- Ministrul Culturii - Ioana Ruxandra Victoria Ciocan (independent).
Şedinţa Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului va avea loc joi, începând cu ora 20:30, pentru a stabili calendarul de învestire a Guvernului Luca Niculescu.
Programul de guvernare
Premierul desemnat, Luca Niculescu, vorbeste în Programul de gvernare despre ajustarea bugetară care produce rezultate, dar ale cărei costuri asupra economiei au devenit vizibile. Deficitul s-a redus, dar a scăzut şi producţia industrială, fiind pierdute 70.000 de locuri de muncă. ”România are probleme de competitivitate cel puţin din 2020”, subliniază premierul desemnat, care însă arată şi atuurile României – resurse energetice, industria IT&C, 1.477 km de autostrăzi şi drumuri expres şi un beneficiu net de peste 72 mld. euro din fondurile europene.
Programul de guvernare pregătit de Luca Niculescu pentru perioada 2026 – 2028 ”se concentrează pe execuţie: direcţii clare, măsuri concrete şi rezultate pe care cetăţenii le pot verifica”.
”România intră în perioada 2027–2028 după o ajustare bugetară necesară, care produce rezultate, dar ale cărei costuri asupra economiei au devenit vizibile. După primele opt luni din 2026, deficitul bugetar cash s-a redus de la 4,51% la 2,89% din PIB. În acelaşi timp, producţia industrială a scăzut cu 3,7% în primele şapte luni ale anului, între mai 2025 şi iunie 2026 s-au pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, 76% dintre ele în industrie, iar Fondul Monetar Internaţional estimează pentru 2026 o scădere economică de 0,5%”, se arată în Introducerea Programului de guvernare.
Luca Niculescu subliniază, însă, că ”economia noastră încetineşte de mai mulţi ani”.
”România are probleme de competitivitate cel puţin din 2020 încoace şi ele au fost mascate de fluxurile importante din PNRR şi de o datorie publică în creştere. Această ecuaţie trebuie schimbată prin reducerea deficitului şi în paralel prin măsuri de reformă, restructurare sau relansare. Decalajele care contează pentru oameni rămân mari”, se mai aartă în document,
Potrivit acestuia, în 2025 lucrau 69% dintre persoanele de 20–64 de ani, faţă de 76% în Uniunea Europeană, iar aproape un tânăr din cinci nu era nici la şcoală, nici la muncă, nici în formare.
”Riscul de sărăcie sau excluziune socială priveşte încă 5,2 milioane de oameni. Românii trăiesc, în medie, cu cinci ani mai puţin decât ceilalţi europeni, iar România are cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a şcolii din Uniune, de 15,5%. Diferenţele de venituri, infrastructură şi acces la servicii publice rămân mari între regiuni, între urban şi rural şi chiar între judeţele aceleiaşi regiuni”, a subliniat premierul desemnat în Programul de guvernare.
Acesta susţine, însă, că avem atuuri pe care puţine state europene le au: resurse energetice – nuclear, hidro, gaze naturale, regenerabile şi, din 2027, gazul din Neptun Deep –, o industrie IT&C care a generat, în 2024, 6,67% din PIB, 1.477 km de autostrăzi şi drumuri expres, faţă de circa 900 km în 2020, cu alţi 967 km în execuţie, şi un beneficiu net de peste 72 mld. euro din fondurile europene, de la aderare până la finalul lui 2025.
Ce-şi propune Guvernul Luca Niculescu
”Trecem de la o economie bazată pe import şi pe forţă de muncă ieftină la una bazată pe producţie internă, inovare şi tehnologie şi de la o ajustare bugetară predominant cantitativă la o consolidare calitativă: reducem deficitul prin cheltuieli mai eficiente, colectare mai bună şi combaterea marii evaziuni, protejând investiţiile, producţia şi puterea de cumpărare”, se mai arată în Programul de guvernare.
Obiectivul este o economie mai puternică, capabilă să susţină un deficit mai mic şi o datorie sustenabilă. Pe domenii, aceasta înseamnă:
Muncă şi venituri. Locuri de muncă decente, formare în meseriile cerute, venituri sigure şi servicii sociale centrate pe beneficiar.
Sănătate. Mutăm treptat centrul de greutate de la spital către prevenţie, medicina de familie şi ambulatoriu, pentru ca fiecare pacient să fie diagnosticat şi tratat la timp, la standard european, oriunde locuieşte.
Educaţie. O şcoală care garantează că şansa unui copil nu depinde de venitul părinţilor, de locul în care trăieşte, de etnie sau de limba vorbită. Corectăm gradual, în limitele bugetare, efectele Legii nr. 141/2025 cu cel mai mare impact negativ asupra elevilor şi profesorilor şi pregătim trei reforme de durată: finanţarea educaţiei, cercetarea şi curriculumul.
Energie. Dezvoltăm împreună producţia, stocarea, reţelele şi consumul flexibil: peste 5.000 MW noi până la finalul lui 2027 şi circa 8 mld. mc de gaze pe an din Marea Neagră, pentru ca, până la finalul lui 2028, România să depindă mai puţin de importurile scumpe de electricitate.
Infrastructură. Ducem la capăt şantierele începute şi dăm prioritate căii ferate, combinând fondurile europene, instrumentul SAFE, parteneriatele public-private şi bugetul naţional, în limitele stabilităţii fiscale.
Agricultură. Fermierii au nevoie de apă, depozitare, procesare, acces stabil la piaţă şi de sprijin corect, acordat la timp.
Mediu. O administraţie de mediu profesionistă şi digitală, finanţare pentru proiecte mature, rezilienţă la secetă şi inundaţii şi aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”.
Statul. Un stat dimensionat după atribuţii, o administraţie digitală în care identitatea, datele, plăţile şi serviciile publice funcţionează împreună, cooperare voluntară între comunităţi şi investiţii publice măsurate prin rezultatele lor pentru oameni.
Fonduri europene. Încasăm ultimele plăţi din PNRR, accelerăm politica de coeziune 2021–2027 şi Fondul pentru Tranziţie Justă, pregătim Fondul Social pentru Climă şi negociem bugetul european 2028–2034. Trecem de la administrarea fondurilor la administrarea investiţiilor.
Justiţie. Instanţe şi parchete independente şi eficiente, proceduri mai rapide, o justiţie digitală şi combaterea prioritară a corupţiei şi a criminalităţii grave, cu respectarea drepturilor fundamentale.
Securitate. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ameninţările hibride şi riscurile de la Marea Neagră cer o apărare naţională mai puternică: creştem gradual cheltuielile de apărare spre 5% din PIB, în cadrul NATO şi UE şi prin Parteneriatul Strategic cu SUA, şi legăm înzestrarea de industria naţională. Siguranţa cetăţeanului este în centrul activităţii Ministerului Afacerilor Interne. Vom depune eforturi pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor din SAFE.
Politică externă. O politică de consens naţional, predictibilă şi coerentă, sprijinită pe Uniunea Europeană, NATO, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii şi parteneriatele strategice, completate de aderarea la OCDE, şi măsurată prin ce obţine România: securitate, investiţii, pieţe, proiecte şi influenţă.
Comunităţi. În spiritul Rezoluţiei de la Alba Iulia, unitatea statului şi respectul pentru diversitatea etnică, lingvistică şi religioasă se susţin reciproc. Diaspora este parte a naţiunii române, iar Republica Moldova rămâne o prioritate strategică distinctă. Cultura şi sportul trebuie să fie accesibile fiecăruia, indiferent de locul în care trăieşte, de venit sau de o dizabilitate.
Cum va guverna Guvernul Niculescu
Responsabilitate bugetară. Aplicăm programul cu respectarea traiectoriei de reducere a deficitului asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu 2025–2031. Măsurile cu impact bugetar intră în bugetul anual numai cu fundamentarea publică a costurilor şi a surselor. Folosim cu prioritate fondurile europene, garanţiile, instrumentele de capital şi parteneriatele public-private.
Dialog. Construim măsurile ţinând cont de propunerile partenerilor sociali, ale autorităţilor locale şi ale specialiştilor.
Date şi rezultate. Politicile publice bune se fundamentează pe date bune, iar aderarea la OCDE este o ancoră pentru reforme bazate pe standarde comparabile. Măsurăm rezultatele prin ce se schimbă pentru oameni – investiţii finalizate, locuri de muncă, servicii publice mai bune –, nu prin contracte semnate. Utilizăm expertiza OCDE din rapoartele privind România în toate politicile publice.
Monitorizare. Evaluăm periodic, cel puţin lunar, stadiul îndeplinirii măsurilor cuprinse în acest program de guvernare.
Ce schimbări va aduce Guvernul Niculescu în sănătate: Spitale noi și o nouă lege a malpraxisului
Potrivit Programului de Guvernare publicat al Guvernului Luca Niculescu, viitorul Executiv va aduce noi schimbări în domeniul medical. Printre acestea, se numără spitale noi, o lege a malpraxisului și măsuri pentru reducerea infecțiilor nosocomiale.
În domeniul sănătății, Guvernul Niculescu își propune continuarea construcției spitalelor regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova.
De asemenea, își propune și finalizarea centrelor pentru mari arși din Timișoara, Târgu Mureș și București. Documentul prevede și pregătirea unei noi legi a malpraxisului, măsuri pentru reducerea infecțiilor nosocomiale și introducerea unor indicatori publici de performanță pentru spitale.
O altă propunere este extinderea screeningului neonatal la 22 de biomarkeri, pentru aproximativ 140.000 de nou-născuți anual, cu obiectivul acoperirii naționale în 2027.
De asemenea, vor fi accelerate programele naționale de screening pentru cancerul de sân, colon, col uterin și prostată, finanțate aproape integral din Fondul Social European Plus și prin Programele Naționale ale Ministerului Sănătății.
Guvernul Niculescu vrea să mute treptat centrul de greutate de la spital către prevenție, medicina de familie și ambulatoriu, „pentru ca fiecare pacient să fie diagnosticat și tratat la timp, la standard european, oriunde locuiește”.
Va fi introdus un pachet complex de monitorizare a sarcinii în diferite zone medicale (medicul de familie, ambulatoriu etc), cu identificarea timpurie a riscurilor și sprijin pentru mamele vulnerabile, prin asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari.
Se analizează dezvoltarea sistemului ambulatoriu, pentru a reduce decalajul urban–rural, a gestiona în ambulatoriu, cu costuri mai mici, sarcinile cu risc scăzut și a răspunde numărului tot mai mare de mame minore. Va fi exinsă, în 2027–2028, lista vaccinurilor compensate și gratuite și publicată anual acoperirea vaccinală, pe județe.
Pensii indexate din 2027, CASS eliminat pentru mamele cu copii mici
Programul de guvernare al lui Luca Niculescu prevede reluarea indexării pensiilor din 2027, eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mamele cu copii sub doi ani și pentru veteranii de război, precum și modificări ale indemnizației pentru creșterea copilului.
Aplicarea unor măsuri va depinde de identificarea resurselor bugetare necesare.
Potrivit programului, pensiile ar urma să fie din nou indexate începând cu anul 2027. Programul de guvernare nu precizează însă procentul majorării, ci doar că indexarea trebuie corelată cu resursele disponibile și cu obiectivele de reducere a deficitului bugetar.
O altă măsură propusă vizează eliminarea CASS pentru mamele care au copii cu vârsta sub doi ani, precum și pentru veteranii de război. Implementarea acestei prevederi este condiționată de identificarea unor surse de finanțare compensatorii.
Modificări pentru părinții care revin la serviciu
Programul de guvernare propune și schimbări privind indemnizația pentru creșterea copilului, în funcție de momentul în care părintele revine la serviciu.
Astfel, părinții care se întorc voluntar la muncă atunci când copilul are între șase și 12 luni ar putea beneficia de indemnizație pentru încă șase luni. În cazul celor care revin la serviciu după ce copilul împlinește vârsta de 12 luni, indemnizația ar urma să fie acordată pentru încă trei luni.
Potrivit programului de guvernare, în aceste perioade indemnizația nu ar urma să fie cumulată cu stimulentul de inserție.
O altă propunere prevede posibilitatea ca bunicii angajați să preia concediul pentru creșterea copilului, cu acordul părinților.
Pachet de solidaritate pentru familiile vulnerabile
Programul de guvernare include și un pachet de solidaritate care ar urma să fie prevăzut în bugetul pentru anul 2027.
Măsurile ar viza în special gospodăriile cu venituri reduse, familiile cu cel puțin trei copii, familiile monoparentale și persoanele cu dizabilități.
Nu sunt precizate valoarea ajutoarelor sau calendarul exact al acordării acestora.
Măsurile sociale propuse urmează să fie corelate cu posibilitățile bugetare și cu obiectivele fiscale asumate de Guvern.
Guvernul vrea să elimine impozitul minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027
Guvernul intenţionează să elimine impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, fără posibilitatea amânării acestei măsuri, potrivit Programului de guvernare 2026-2028 al premierului desemnat, Luca Niculescu.
"IMCA se elimină de la 1 ianuarie 2027, cu impactul inclus în buget şi fără nicio prorogare. IMCA penalizează cifra de afaceri în locul profitului real, descurajează investiţiile şi afectează competitivitatea companiilor, motiv pentru care eliminarea sa este esenţială pentru un mediu fiscal echitabil şi predictibil", se arată în document.
Potrivit sursei citate, eliminarea impozitului este prevăzută prin OUG nr. 89/2025, iar Guvernul nu va promova niciun act normativ care să amâne, să suspende sau să modifice aplicarea acestei măsuri.
În ceea ce priveşte politica fiscală, documentul menţionează păstrarea principiului cotei unice, creşterea veniturilor prin combaterea evaziunii fiscale şi revizuirea facilităţilor şi regimurilor preferenţiale, fără introducerea unor poveri suplimentare pentru contribuabilii corecţi.
De asemenea, programul prevede introducerea unui mecanism de impozitare la ieşire (exit tax), conform standardelor europene şi internaţionale, pentru câştigurile de valoare generate pe teritoriul României înainte de transferul activelor, al rezidenţei fiscale sau al activităţii economice în alte jurisdicţii.
În Programul de guvernare 2026-2028 se menţionează şi rambursarea rapidă a TVA pentru contribuabilii corecţi, sistarea rambursărilor urmând să se facă numai în cazul unor suspiciuni documentate de fraudă.
Totodată, contribuabilii cu un istoric bun de conformare fiscală ar urma să beneficieze de rambursări accelerate, mai puţine controale şi eşalonări simplificate, prin introducerea unui sistem de scoring fiscal pozitiv.
În domeniul cheltuielilor publice, Guvernul îşi propune ca nicio cheltuială permanentă să nu fie aprobată fără o sursă permanentă de finanţare sau economii echivalente.
Potrivit documentului, cheltuielile nete ar urma să crească cu cel mult 4,6% în 2027, iar cheltuielile de personal să scadă gradual, ca pondere în PIB, de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2031.
"Legea salarizării unitare se aplică respectând acest plafon. Spaţiul fiscal va fi utilizat pentru corecţii structurale ale inechităţilor din sistemul de salarizare, nu pentru majorări uniforme care le adâncesc", se menţionează în program.
În ceea ce priveşte pensiile, documentul prevede indexarea acestora începând cu 2027, în limitele stabilite prin strategia fiscal-bugetară, cu atenţie specială pentru pensionarii cu venituri mici şi persoanele vulnerabile.
În privinţa administraţiei fiscale, programul propune reunificarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi a Autorităţii Vamale Române într-o singură autoritate fiscală şi de control, pe baza unei evaluări a funcţionării separate a celor două instituţii.
De asemenea, este prevăzută introducerea, până la 31 decembrie 2026, a unui sistem de remunerare de tip bonus-malus pentru conducerea ANAF şi structurile operative, aplicabil din 2027. Bonusurile vor fi acordate doar în cazul depăşirii planului de încasări, iar penalităţile vor fi stabilite în funcţie de indicatorii de performanţă.
Printre măsurile propuse se mai numără dotarea inspectorilor antifraudă şi vamali cu camere video portabile, în termen de 18 luni, precum şi consolidarea mecanismelor de analiză de risc pentru selectarea contribuabililor supuşi controalelor.
Programul include şi înlocuirea Registrului unic de control cu o platformă digitală integrată, eliminarea treptată a raportărilor fiscale redundante şi dezvoltarea declaraţiilor precompletate.
În ceea ce priveşte deficitul bugetar, Guvernul îşi propune să încheie anul 2026 cu un deficit de aproximativ 6% din PIB, calculat potrivit metodologiei europene ESA, şi să reducă acest indicator la 5,2% din PIB în 2027, conform strategiei fiscal-bugetare aprobate în martie 2026.
Documentul precizează că ţinta finală pentru anul viitor va fi stabilită pe baza prognozei de toamnă, fără depăşirea plafonului de cheltuieli.
Conform programului, deficitul bugetar ar urma să coboare la 3,2% din PIB în 2029 şi sub 3% în 2030, în timp ce datoria publică ar urma să se stabilizeze sub 64% din PIB şi să intre pe o traiectorie descendentă în perioada 2030-2031.
Cultură: Strategia sectorială în domeniul culturii şi finanţare predictibilă, multianuală şi simplă - printre priorităţi
Aprobarea prin hotărâre de Guvern a Strategiei sectoriale în domeniul culturii, cu planul actualizat pentru 2026-2030, finanţare predictibilă, multianuală şi simplă pentru cultură, proiecte culturale pregătite pentru fondurile europene, îmbunătăţirea cadrului normativ privid sponsorizarea şi mecenatul în acest sector, precum şi stabilirea de reguli transparente se numără printre obiectivele generale regăsite în programul de guvernare propus de premierul desemnat, Luca Niculescu, la capitolul "Cultură".
"Aprobăm, prin hotărâre de Guvern, Strategia sectorială în domeniul culturii, cu planul actualizat pentru 2026-2030, responsabilităţi şi finanţare; fiecare intervenţie are fişă financiară şi limite multianuale. Creştem etapizat finanţarea culturii, în limitele traiectoriei fiscale, şi includem fiecare acţiune nouă numai după reglementare şi calcularea costului complet. Odată cu bugetul pentru 2027, pregătim modificarea OG nr. 51/1998, folosim platforma digitală pentru finanţările culturale. Menţinem, în legile bugetare pentru 2027 şi 2028, cota de 2% din impozitul pe venit pentru instituţiile de spectacole şi concerte ale autorităţilor locale, fără taxe noi şi în traiectoria fiscală asumată", se arată în document.
Potrivit programului, vor fi îmbunătăţiri cu privire la funcţionarea Ministerului Culturii şi a serviciilor sale după atribuţii, volumul de muncă şi deficitul de personal, fără întreruperea serviciilor, evaluarea funcţională în 2027. "În funcţie de rezultate,vom adopta deciziile care se impun funcţionării instituţiilor centrale din sector", se menţionează în programul de guvernare.
"Conducerea instituţiilor publice de cultură se ocupă exclusiv prin concurs de proiecte de management, cu comisii majoritar independente, mandate de cel mult 5 ani, maximum două consecutive, şi evaluare anuală a rezultatelor; interimatele se limitează la termenul legal", precizează documentul.
Programul prevede sprijinirea Unităţii de Management pentru implementarea programelor de finanţare în derulare, inclusiv fondurile europene şi norvegiene. "Susţinem cultura în negocierile bugetului european 2028-2034, pregătim noile programe, inclusiv posibila participare la AgoraEU, refacerea serviciilor culturale locale, cu prioritate pentru bibliotecile închise şi căminele culturale fără activitate", este o altă prioritate.
"Susţinem adoptarea în Camera Deputaţilor a noii Legi a bibliotecilor (PL-x 231/2024), protejând serviciul public, personalul calificat şi finanţarea predictibilă, cu respectarea competenţelor locale. Cu autorităţile locale urmărim redeschidem şi modernizarea bibliotecilor, cu personal calificat, colecţii actualizate, resurse digitale şi servicii pentru copii, adulţi şi persoane vulnerabile. Etapizăm investiţiile în 2027-2028 şi bugetăm anual personalul, colecţiile şi funcţionarea", stipulează documentul.
Printre măsurile regăsite în programul de guvernare se numără şi organizarea împreună cu Ministerul Educaţiei a unui program care aduce elevii în biblioteci, muzee şi săli de spectacol şi artiştii în şcoli, cu transport, acces pentru elevii vulnerabili şi pregătirea profesorilor.
Împreună cu Institutul Naţional al Patrimoniului, va fi identificat un număr relevant de obiective de patrimoniu cu risc imediat, vor fi stabilite regulile de intervenţie şi finanţare, vor fi realizate expertizele şi încep intervenţiile în 2027. "Continuăm şi extindem programul în anii următori, urmând să fie finalizat proiectul Codului patrimoniului cultural, care va cuprinde inclusiv reglementările pentru legea muzeelor, monumentele de for public, inclusiv plăcile comemorative, cu reguli clare de avizare, amplasare, întreţinere şi evidenţă" - sunt alte propuneri.
"Accelerăm investiţiile majore ale Ministerului Culturii finanţate prin acordurile cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi urmărim realizarea lor în termenele negociate cu finanţatorul extern. Bugetăm cofinanţarea, cheltuielile neeligibile, operarea şi serviciul datoriei, în limitele acordurilor şi ale cadrului fiscal. Continuăm programele de investiţii ale ministerului şi ale instituţiilor din subordine cu accent pe consolidare, siguranţă seismică şi la incendiu, accesibilitate şi eficienţă energetică, cu respectarea valorii patrimoniale. Instituim un program naţional de achiziţie echipamente şi dotare pentru muzee. Susţinem implicarea muzeelor în proiecte internaţionale de cercetare inclusiv pentru Orizont Europa", precizează documentul.
Vor fi conectate finanţările, avizarea şi evidenţele patrimoniului prin servicii digitale interoperabile, integrând ePatrimoniu şi eMonumente, va fi introdus un sistem digital unitar de evidenţă a biletelor pentru instituţiile publice de cultură şi va fi continuat procesul de digitizare şi digitalizare al patrimoniului cultural.
Programul mai cuprinde îmbunătăţirea statutul lucrătorului cultural profesionist prevăzut de OUG nr. 21/2023 şi continuarea negocierilor pe noua lege a salarizării unitare, reducerea inechităţilor salariale dintre profesiile din sectorul cultural.
În privinţa sectoarelor creative şi a colectării drepturilor de autor, este prevăzută îmbunătăţirea cadrului normativ privind sponsorizarea şi mecenatul în sectorul cultural, cu reguli transparente: "Modificăm etapizat legislaţia astfel încât drepturile de autor să fie colectate de la utilizatori, după consultarea titularilor de drepturi, a organismelor de gestiune colectivă şi a mediului de afaceri şi cu evaluarea impactului bugetar".
Totodată, se va acorda susţinere pentru industria cărţii prin programe de finanţare, pentru achiziţiile de carte pentru biblioteci, pentru traducerile şi prezenţa editorilor la târgurile internaţionale, inclusiv la Frankfurt în 2028, şi va fi consolidată finanţarea transparentă a filmului şi aplicarea predictibilă a schemei existente pentru producţii, cu obligaţiile schemei incluse în pregătirea bugetului pe 2027.
Împreună cu Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii va construi programe multianuale pentru traduceri, expoziţii, turnee şi participări internaţionale, conectând creatorii, instituţiile şi universităţile la reţeaua diplomatică, cu selecţie profesională şi libertate artistică.
Un obiectiv central îl va constitui pregătirea participarea României ca invitat de onoare la Târgul Internaţional de Carte de la Frankfurt din 2028, se mai arată în programul de guvernare propus de premierul desemnat, Luca Niculescu.
Luca Niculescu: Am depus în Parlament programul de guvernare şi lista miniştrilor
Premierul desemnat, Luca Niculescu, anunţă, joi seară, depunerea Programului de guvernare şi a listei de miniştri la Parlament, urmând a fi decis calendarul audierii miniştrilor în comisiile parlamentare de specialitate şi data în care Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc în şedinţă comună pentru învestirea Guvernului. Niculescu afirmă că echipa pe care o propune - formată din PSD şi speciaşişti independenţi politic – ”este o formulă mai puţin obişnuită în România”, dar necesară în contextul actual. ”În primele luni ne vom concentra asupra lucrurilor care nu mai pot aştepta”, a mai transmis Niculescu. Cabinetul Luca Niculescu are nevoie de 233 de voturi pentru a fi învestit.
”Astăzi am depus în Parlament programul de guvernare şi lista miniştrilor. Echipa pe care o propun reuneşte miniştri desemnaţi de Partidul Social Democrat, care a decis să îşi asume participarea la guvernare, şi specialişti fără apartenenţă politică. Este o formulă mai puţin obişnuită în România, dar una care răspunde situaţiei în care ne aflăm”, a scris, joi seară, pe Facebook, premierul desemnat, Luca Niculescu.
Acesta a precizatr că, după luni de criză politică, avem nevoie de un guvern care să poată lua rapid decizii şi să răspundă unor probleme economice şi sociale care nu mai suportă amânare.
”Miniştrii au parcursuri diferite, dar vor forma o singură echipă, cu un singur program şi o singură responsabilitate: să lucreze pentru România. Indiferent dacă sunt desemnaţi de PSD sau sunt independenţi, vor lucra după aceleaşi obiective, aceleaşi termene şi aceleaşi reguli”, a mai scris Niculescu.
Potrivit acestuia, învestirea guvernului, ca şi proiectele esenţiale ale ţării, au nevoie de sprijinul mai multor forţe politice.
”Le mulţumesc reprezentanţilor PSD pentru decizia de a-şi asuma participarea la guvernare şi pentru dialogul constructiv din această perioadă. Le mulţumesc, de asemenea, reprezentanţilor PNL, UDMR, grupului minorităţilor naţionale şi celorlalţi parlamentari care şi-au anunţat susţinerea, fiecare în condiţiile sale. Apreciez responsabilitatea şi deschiderea de care au dat dovadă”, se mai arată în postare.
”În primele luni ne vom concentra asupra lucrurilor care nu mai pot aştepta”, a adăugat premierul desemnat, explicând care sunt aceste lcururi urgente:
- rectificarea bugetară, pentru a evita blocaje în funcţionarea spitalelor, în aprovizionarea cu medicamente şi în plăţile către primării şi firme;
- adoptarea bugetului pentru 2027 până la sfârşitul anului;
- sprijinirea persoanelor vulnerabile în faţa facturilor din această iarnă;
- relansarea economiei, susţinerea întreprinderilor româneşti şi îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget;
- consolidarea apărării şi securităţii ţării.
”Am spus de la început că România are nevoie de punţi, nu de ziduri. Am făcut câţiva paşi importanţi în ultimele zile. Urmează audierile miniştrilor în comisiile parlamentare şi votul de învestitură, săptămâna viitoare”, a explicat Luca Niculescu.
Guvernul Luca Niculescu are 12 reprezentanţi ai PSD – inclusiv un ministru delegat pentru Învăţământ Preuniversitar, dar şi şase independenţi.
Aceştia sunt:
- Ministrul Finanţelor – Independent - Nazare Alexandru
- Ministrul Afacerilor Externe – Independent - Neculăescu Sebastian - Dănuţ
- Ministrul Delegat pentru Digitalizare şi Inteligenţă Artificială – Independent - Dumitru Costinel - Bogdan
- Ministrul Energiei – Independent - Chisăliţă Dumitru
- Ministrul Educaţiei şi Cercetării – Independent - Costreie Valentin - Sorin
- Ministrul Culturii – Independent - Ciocan Ioana-Ruxandra Victoria
Reprezentanţii PSD din Guvern sunt:
1.Viceprim-ministru şi Ministru al Afacerilor Interne- Marian Neacşu
2. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale– Florin Barbu
3. Ministrul Sănătăţii- Alexandru Rogobete
4. Ministrul Muncii- Florin Manole
5. Ministrul Economiei- Daniel Zamfir
6. Ministrul Justiţiei- Radu Marinescu
7. Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei- Alexandru Stoica
8. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii- Ştefan Ovidiu Popa
9. Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor- Natalia Intotero
10. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Mihai Ghigiu
11. Ministrul Apărării Naţionale- Ştefan Radu Oprea.
12. Ministrul Delegat pentru Învăţământ Preuniversitar - Ionescu Sorin – Gabriel
Premierul desemnat, Luca Niculescu, vorbeste în Programul de guvernare despre ajustarea bugetară care produce rezultate, dar ale cărei costuri asupra economiei au devenit vizibile. Deficitul s-a redus, dar a scăzut şi producţia industrială, fiind pierdute 70.000 de locuri de muncă.
”România are probleme de competitivitate cel puţin din 2020”, subliniază premierul desemnat, care însă arată şi atuurile României – resurse energetice, industria IT&C, 1.477 km de autostrăzi şi drumuri expres şi un beneficiu net de peste 72 mld. euro din fondurile europene.
Documente: Program_de_guvernare_2026-2028.pdf
