Nicușor Dan contestă la CCR legea care ar permite cheltuieli nelimitate în companiile de stat

Legea supusă controlului de constituţionalitate introduce următorul alineat la art. 39 din OUG nr. 109/2011: "(5) În cazul întreprinderilor publice ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare, cheltuielile cu reprezentarea, transportul, diurna şi cazarea ale administratorilor şi directorilor, în cazul sistemului unitar, respectiv ale membrilor consiliului de supraveghere şi ale membrilor directoratului, în cazul sistemului dualist, realizate în scopul exercitării mandatelor, nu reprezintă beneficii sau avantaje în sensul alin. (2) şi (4)".

Aceste alineate se referă la plafonarea în limita a două indemnizaţii fixe brute lunare pe parcursul unui an a unor beneficii, individualizate ca fiind cele legate de acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul şi diurna, precum şi a altor beneficii, nedeterminate, plafonate, de asemenea, la nivelul a două indemnizaţii fixe brute lunare pe parcursul unui an.

Decontări fără limită pentru administratori și directori

Potrivit sesizării, prin amendamentul introdus de legiuitor, ca alineat distinct, se deschide calea unor cheltuieli nelimitate, ce ar urma a fi realizate în mod arbitrar în cadrul companiilor deţinute de stat, mai exact al întreprinderilor publice ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare, aceste cheltuieli fiind circumscrise ideii de a fi afectate scopului exercitării mandatelor.

Prin acest amendament, legiuitorul deschide calea unor decontări arbitrare sub paravanul "exercitării mandatului", arată sesizarea.

Mai mult, se argumentează, deşi formal aceste sume nu mai sunt calificate drept "beneficii", în realitate, ele vor reprezenta avantaje materiale care, prin eliminarea plafonului legal, pot fi utilizate pentru a eluda limitele de remunerare stabilite prin contractul de mandat. Această "liberalizare" a cheltuielilor în cadrul întreprinderilor publice listate - entităţi care gestionează active strategice ale statului - vulnerabilizează direct modul de cheltuire a banului public.

Astfel, sfera cheltuielilor ce vor putea fi realizate de către administratori şi directori, precum şi de către membrii consiliului de supraveghere şi membrii directoratului din întreprinderile publice ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare va cuprinde următoarele categorii: cele realizate cu reprezentarea, transportul şi diurna - în scopul exercitării mandatelor - ce vor putea fi realizate nelimitat şi beneficii - plafonate la două indemnizaţii brute lunare/an.

"Configuraţia cheltuielilor admise la decontare, în această sferă a relaţiilor sociale, permite o cvasi-universalitate a decontării cheltuielilor acestor categorii de angajaţi, de la bugetul statului, ceea ce depăşeşte cu mult, în opinia noastră, intenţia iniţiatorului - Guvernul României. Prin excluderea cheltuielilor de 'reprezentare, transport, diurnă şi cazare' din categoria beneficiilor (care sunt de regulă plafonate prin contractul de mandat), se creează premisa unor cheltuieli discreţionare şi nelimitate. Deoarece aceste companii utilizează capital public, orice erodare a profitului prin cheltuieli de protocol excesive contravine obligaţiei statului de a proteja interesele economice naţionale", arată sesizarea.

Companiile de stat, vulnerabile la cheltuieli excesive

În plus, spune preşedintele, prin modificarea introdusă în camera decizională, se deschide calea posibilităţii de a fi cheltuite sume considerabile în ceea ce priveşte beneficiile viitoare pentru o largă categorie de angajaţi, respectiv: administratori, directori, membrii consiliului de supraveghere şi membrii directoratului. Majoritatea întreprinderilor vizate (listate la bursă) sunt entităţi strategice pentru economia naţională.

Şeful statului evocă o eventuală "camuflare" a unor avantaje materiale.

"Un cadru legislativ care permite 'camuflarea' unor avantaje materiale sub formă de cheltuieli profesionale poate duce la o guvernanţă corporativă netransparentă, subminând eficienţa economică pe care statul este obligat să o garanteze", precizează el în sesizarea la CCR.

De asemenea, se ridică şi problema de previzibilitate a actului normativ, căci consecinţa este imposibilitatea estimării cuantumului cheltuielilor încadrabile în lege, determinabile prin sintagma "realizate în scopul exercitării mandatelor" pe care o foloseşte legiuitorul în scopul de a le circumscrie unui anumit criteriu.

"Cuantificarea cheltuielilor ce pot fi incluse la decontare pe baza acestui criteriu este practic imposibilă, existând riscul încălcării prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, care prevăd că 'statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară' întrucât, în mod evident, gestionarea în mod arbitrar şi neplafonată a resurselor întreprinderilor publice-societăţi este susceptibilă a afecta în mod direct patrimoniul statului şi, implicit, interesul naţional", mai arată documentul.

Şeful statului menţionează că prin această sesizare nu aduce critici de neconstituţionalitate şi cu privire la OUG nr. 73/2018 prin care a fost completat art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, ci doar modului de adoptare şi conţinutului completărilor aduse acesteia la Camera Deputaţilor, în cuprinsul legii de aprobare.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰