Video Ancheta continuă, bilanțul victimelor crește. Anton Sterescu, inginer: ”Oxigenul e periculos pentru că se impregnează”

• Șapte persoane au murit în urma unui incendiu care a izbucnit la Institutul Matei Balș din București.
• La două zile de la tragedie, mnistrul Sănătăţii se plânge de greaua moştenire și spune că tragedia se poate repeta oricând.

Anchetatorii încă nu ştiu de la ce a pornit incendiul. Nici morţii din acea noapte nu au fost identificaţi toţi. Cercetarea în spital merge greu, pentru că zona e contaminată. Iar bilanţul victimelor creşte. O pacientă de 67 de ani, care după incendiu a ajuns la Terapie Intensivă, a murit azi-dimineaţă.

Cătălin Apostolescu, medic Matei Balş: ”Am reuşit să salvăm 97 de pacienţi din 101”

Medicul de gardă din noaptea tragediei a fost audiat azi mai bine de trei ore de procurori.

Tot azi au fost audiate şi patru asistente.

Ipoteza că focul a izbucnit de la o aerotermă nu a fost încă probată de anchetatori. Iar deocamdată toţi cei audiaţi neagă că ar fi fost aparate de încălzire în saloane. 

Oxigenul a contribuit la tragedia de la Matei Balș

O altă teorie e o posibilă avarie la reţeaua electrică. Cert e că, indiferent de cauze, oxigenul folosit în tratarea bolnavilor de coronavirus a contribuit masiv la dezastru.

Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii: ”Un consum mare de oxigen în secțiile COVID e un factor de risc suplimentar”

Anton Sterescu, inginer: ”E un gaz foarte periculos pentru că se impregnează, nu are miros. Dacă oxigenul scapă în aer şi scapă inevitabil, atunci la cea mai mică flacără, omul arde ca o torţă. E suficient un minut să ardă haina de pe el că i-a făcut deja o arsură de sută la sută că omul moare”.

Iar în saloanele din pavilionul cinci erau pacienţi care primeau oxigen suplimentar.

Anton Sterescu, inginer: ”Deci pur şi simplu cred că nimeni nu ştie bine cât e de periculos oxigenul. Nu ştiu doctorii, nu ştiu asistentele, nu ştiu femeile care fac întreţinere. Nimeni nu ştie şi autorităţile plutesc”.

Personalul medical este instruit periodic, în teorie

Iar aglomeraţia din spitale şi numărul mare de pacienţi care au nevoie de oxigen duc la suprasolicitarea instalaţiilor.

Anton Sterescu, inginer: ”Această situaţie, dacă nu se iau nişte măsuri, această situaţie se va repeta”.

Concentraţia de oxigen din aer nu trebuie să depăşească 25 la sută şi ar trebui monitorizată constant cu senzori de oxigen. Societatea Română de ATI transmite însă că sunt foarte puţine spitale care au astfel de senzori.

Nici sisteme de ventilaţie centralizate nu sunt. Aşa că singura soluţie e deschiderea geamului. Ministrul Sănătăţii vrea un fond naţional pentru siguranţa pacienţilor, care să fie folosit tocmai pentru a preveni astfel de tragedii.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰