Cum ajung deşeurile străinilor să fie arse pe câmpurile României? Ţara noastră, în topul celor mai poluate din Europa

România respiră gunoi. E o afirmaţie dură, dovedită prin analize care ne plasează în topul celor mai poluate ţări din Europa. Aerul otrăvit ucide 25.000 de români anual. După ce v-am arătat poluarea din pământ şi din ape, începem o nouă serie de reportaje din campania După noi gunoiul. De data aceasta, gunoiul din plămâni. Azi, vedeţi cum deşeurile străinilor ajung să fie arse pe câmpurile României. Traficanţii de fier vechi ne poluează aerul sub ochii autorităţilor. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Bianca Iacob, reporter Observator: Aerul. O combinaţie perfectă pentru viaţa pe Pământ. Nu ştim cât e de preţios decât atunci când îl pierdem. România a început să se sufoce cu praf, cu pulbere şi fum. Singuri ne facem viitorul scrum.

"Uite ce e aici! Uite ce e aici! Şi uite ce fum iese! Sunt două focare acolo".  

În ţara fierului vechi, nu există reguli. Doar foc şi cenuşă, resturi de caroserii, plastic şi cauciuc. Gunoi care, aruncat în natură, otrăveşte tot ce atinge. 

Bianca Iacob, reporter Observator: N-avem grijă nici de solul din care mâncăm, nici de apa pe care o bem, nici de aerul pe care îl respirăm. Dovada - acest  incendiu în mijlocul câmpului, în judeţul Dâmboviţa, într-o zonă unde se cultivă legume care ajung mai târziu pe piaţa din Bucureşti şi mai apoi în farfuria noastră.

Bălteni. O localitate specializată în arderi auto.

În prima zi în care ajungem, o maşină arde. Nouă epave de autobuze şi microbuze îşi aşteaptă rândul. Tone de gunoaie ies şi intră zilnic în localitate. O industrie ilegală înfloreşte la vedere. Localnicii recunosc că topesc rable, ca să scoată din ele metalul, pe care îl vând. 

"Din mașinile astea cum scoateți?"

"Le dăm foc așa cu totul."

"Cu totul?".

"Cât strângeți într-o zi?"

"Dacă strângem 200 de kile de fier, le strângem. Dacă nu… mai ardem cauciucuri, scoatem sârma aia din ele". 

Doar în Bălteni sunt 23 de firme autorizate pentru colectare de deşeuri spre reciclare. Asta nu înseamnă că pot să dezmembreze maşini scoase din uz. 

Tanczos Barna, ministrul Mediului: Sunt comunăţi care aşa trăiesc, din asta trăiesc! Sunt comunităţi care se mulţumesc să trăiască aşa. În toate aceste comunităţi unde legea nu contează, unde singurul venit este această activitate ilegală să pretindă lumea ca ministerul mediului să schimbe tot. 

E deja un fenomen în tot sudul ţării. Fumul provenit din arderi ilegale e extrem de toxic. De exemplu, dacă aici ar arde un singur kilogram de plastic ABS - folosit în industria auto - ar fi ca şi cum ar arde patru tone şi jumătate de lemn. 

Prin fum ajung la noi particule cu diametrul de zece ori mai mic decât al unui fir de păr. Nu le putem vedea, dar ne îmbolnăvesc fără să ştim. 

Florin Guran, expert Garda de Mediu: Sunt substanţe puternic cancerigene. Sunt nişte particule care se depun pe plămâni şi plămânul devine ca un filtru. Se depun pe plămâni şi acolo rămân.

În fața arderilor toxice, Poliția și Garda de Mediu sunt primele instituții care trebuie să intervină. La Bălteni, fără Garda de Mediu, polițiștii nu par să știe ce au de făcut. 

Garda de Mediu apare după mai bine de 4 ore. Primul camion cu fier vechi le-a scăpat printre degete autorităților. 

Un al doilea transport, cu 12 tone de fier, e lăsat să plece după un control sumar departe de ochii noştri, într-o parcare. 

"De ce a venit Garda după patru ore de la sesizare? Patru ore şi ceva". 

Garda de mediu reacţionează a doua zi, când în sat ajung comisarii însoțiți de forțe speciale. Prea târziu, pentru că peste noapte, autobuzele și microbuzele s-au evaporat. 

"Unul singur am mai găsit! Unul e în curte la ei şi două din astea mici de 16 (persoane, n.red.). Am avut echipaj acolo în centru, filtru. Că ce...Unde să păzeşti, curtea omului?".

Un autobuz ruginit e tot ce au putut recupera polițiștii de pe teritoriul traficanților de fier vechi. Unde au ajuns restul epavelor nimeni nu mai știe. Rețeaua subterană se mișcă repede și nu lasă urme decât în aer. Mai ales la întunericul nopții, când senzorii de poluare se înroșesc brusc, aparent fără motiv. Autoritățile nu găsesc vinovații. 

George Gârbacea, fost şef ANPM: Nu se ştie (cât contribuie arderile la poluare, n.red.), nu sunt cuantificate.

Mihai Rădulescu, IGPR: Încearca să disimuleze aceste activităţi şi încearcă să le treacă prin mai multe firme succesiv, la un moment dat acele activităţi îşi pierd urma.

Dragoş Popescu, senator şi membru în Comisia de Mediu: Practic fac parte dintr-o mafie care este extinsă la nivelul întregii ţări. Şi e vorba de sute de milioane de euro probabil. 

România, groapă de gunoi pentru gunoi. De ce importăm deşeurile altora

Firul banilor se întinde dincolo de graniţele României, pentru că o parte dintre deşeuri sunt importate. Străinii scapă ieftin de ele, firmele de la noi le aduc pe post de produse la mâna a doua. 

Mihai Rădulescu, IGPR: Sunt persoane care ştiu că societatea x a adus un camion de anvelope, a vândut jumătate ca second hand, cu cealaltă jumătate nu are ce să facă şi atunci vin şi îi bat la uşă - ai ceva de aruncat? Şi cam aşa ajung să fie arse ilegal.

Bianca Iacob, reporter Observator: De anul acesta, România pune bariere la granițe, în calea TIR-urilor cu deșeuri. Împreună am schimbat o lege. Încă un proiect se află acum în Parlament și prevede pedepse cu închisoare pentru arderile ilegale de deșeuri. E încă un pas pentru o țară mai curată.