Europenii îşi scot banii din conturi, sătui că economiile lor scad. Băncile au crescut ratele, dar au "uitat" de dobânda la depozite. Analiză Reuters

Europenii retrag tot mai mulți bani din bănci în căutarea unei variante mai avantajoase pentru economiile lor în timp ce instituţiile bancare nu vor să plătească mai mult pentru a păstra depozitele, arată o analiză Reuters. 

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Trendul a fost remarcat după ce băncile europene au început să anunţe rezultatele din primul trimestru, care indică un început de an profitabil, dar şi un fenomen denumit "bank walk" (n.r. plimbare bancară), adică retrageri lente, dar notabile de lichidităţi de către clienți. 

Creditorii s-au mişcat rapid pentru a percepe rate mai mari la împrumuturi, atunci când dobânda-cheie care stagnat timp de 15 ani a început să crească rapid anul trecut, dar cei mai mulți nu s-au grăbit să crească şi ratele plătite la depozitele milioanelor de clienți. Acest lucru a crescut profitul băncilor peste așteptările multor analiști, dar i-a nemulțumit pe clienţii cu depozite, ridicând semne de întrebare cu privire la stabilitatea pe termen lung a sectorului bancar.

"Băncile tradiționale trebuie să decidă dacă își maximizează profitul prin menținerea dobânzilor la depozite cât mai scăzute posibil sau dacă prioritizează lichiditatea și stabilitatea prin creșterea dobânzilor și păstrarea depozitelor clienților", a explicat Nicola Marinelli, profesor de finanțe la Regent's University din Londra. 

Fondurile de pe piața monetară au devenit o alegere populare printre cei care vor randamnete mai mari, în timp ce nivelul inflaţiei continuă să fie ridicat. 

Lichidităţi suficiente

Bancherii nu cred că reducerea depozitelor reprezintă o amenințare. Întrebată de scăderea cu 1,6% a depozitelor în primul trimestru, CEO-ul UniCredit, Andrea Orcel, a spus că banca are lichidităţi atât de solide, cu o rată de acoperire de 163%, încât îşi permite să urmărească profitabilitatea în gestionarea bazei de depozite.

Scăderea depozitelor poate ajuta băncile să-și echilibreze pasivele - în principal cele datorate deponenților - în faţa unei viitoare scăderi a activelor, în timp ce cererea de împrumuturi dă semne de încetinire.

Dar băncile trebuie să se asigure şi că au la îndemână suficientă lichiditate și capital pentru a acoperi pariurile de creditare care pot deveni brusc periculoase. 

Majoritatea băncilor se laudă cu niveluri de lichiditate și capital peste cerințele de reglementare, dar problemele băncii americane Silicon Valley Bank și ale Credit Suisse din Elveția sunt lecţii cu privire la ceea ce se poate întâmpla atunci când clienții îşi retrag banii într-un ritm mai accelerat.

Europenii retrag miliarde din bănci

În Marea Britanie, clienții băncii National Westminster Bank (NatWest) au retras 11,1 miliarde de lire sterline în primele trei luni ale anului. Depozitele HSBC, excluzând intrările unice, au scăzut cu 10 miliarde de dolari, până la 1,6 trilioane de dolari, în timp ce Barclays și Lloyds Banking Group au înregistrat scăderi de 5 miliarde și respectiv 2,2 miliarde de lire sterline.

În Germania, datele Bundesbank au arătat că depozitele au scăzut cu aproape 8% față anul anterior. Deutsche Bank, cea mai mare bancă din țară, a dat vina parțial pentru o scădere de 4,7% în primul trimestru pe temerile de contagiune cauzate de criza bancară din Statele Unite și Elveţia.

Directorul financiar James von Moltke a recunoscut, totuși, că au ajucat un rol concurența și unii clienți care au trecut la alternative cu randament mai ridicat, cum ar fi fondurile de pe piața monetară.

BNP Paribas din Franța a raportat şi ea o scădere modestă a depozitelor din primul trimestru, în timp ce Santander din Spania a fost singura bancă grea europeană care a anunţat o creștere, de 6%, în aceeași perioadă.

Unii politicieni au criticat băncile pentru lipsa de echilibru dintre ceea ce percep debitorilor și ratele dobânzilor oferite deponenților.