Sudor, instalator sau lăcătuş, noile meserii căutate de Generaţia Z. Ce salarii primesc la angajare

Revin halatele albastre! Tinerii din generaţia Z încep să nu mai pună accent pe diploma de facultate - se orientează spre meserii tradiţionale: electricieni, instalatori sau chelneri. Pentru ei, mai importantă este stabilitatea unui loc de muncă, nu salariul mare pe care îl au gulerele albe, cum sunt numiţi cei cu joburi bine plătite la birou. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Jumătate dintre tineri vor să înveţe meserii tradiţionale, iar şapte din 10 cred că modă diplomei universitare începe să apună, conform unui studiu recent. Aşa că învăţământul dual are din ce în ce mai mulţi elevi care se pregătesc în meseriile foarte căutate acum. 

În astfel de ateliere se formează nouă generație de meseriași. Pentru tinerii de aici, diplomă de facultate e pe locul 2. De altfel, vorbim și de o tendință pe piața muncii încurajată de cerințele pe care le au dar și de salariile pe care le oferă angajatorii.

"Gulerele albastre" vor juca un rol important în piaţa muncii

"Gulerele albastre" vor juca un rol important în piaţa muncii. Cererea pentru ele este mare, iar companiile sunt gata să mărească salariile pentru a găsi şi păstra acest tip de angajaţi. "​Am 17 ani și mă pregătesc pentru mașini cu comandă numerică. E importantă meseria, să știu ce să fac și apoi merg și la alte firme", explică Claudiu Cruceru, elev. 

"Eu zic că e foarte importantă pregătirea viitorilor meseriaşi deoarece aţi văzut şi dumneavoastră cât de greu găsim un electrician, un instalator sau un electromecanic când avem nevoie de a executa ceva acasă", declară Luminița Filip, director Liceul Tehnologic Energetic "Regele Ferdinand I".

Generaţia Z pune salariul abia pe locul şase

Generaţia Z pune salariul abia pe locul şase în topul factorilor care i-ar putea convinge să accepte un job. Membrii ei sunt mai interesaţi de şansele de avansare şi sensul muncii lor, conform companiei americane de consultanţă McKinsey. Preocupat de aceleaşi valori, Radu Moraru, un barman în vârstă de 25 de ani din Timişoara, visează să ajungă consultant pentru baruri şi restaurante.

"La un moment dat, în pandemie, am crezut că degenerează lucrurile în HoReCa și am vrut să mă axez pe ceva stabil, adică să urmez o facultate de construcții. Am și reușit să intru la Politehnică să fac primul și al doilea an de facultate", spune Radu Morar, barman.

Şi-a dat seama, însă, că nu îşi doreşte, de fapt, diplomă de inginer. A adandonat facultatea şi s-a dedicat industriei ospitalităţîi. "Am renunțat și am continuat să fac ceea ce îmi place. Am început cât de jos posibil, într-o cafeanea, am mers prin cluburi, restaurante, cocktail-baruri...vreau să rămân aici o perioadă cât să îi pot ajuta și pe ceilalți", povesteşte Radu Morar, barman.

Nevoie mare de specialişti în HoReCa

Singura academie de ospitalitate și școală de ospătari care formează specialiști în domeniul Horeca este la Timişoara. Cursurile durează aproape şase luni şi costă 4.000 de lei. Mulţi cursanți sunt oameni care nu se mai regăseau în domeniul pe care îl studiaseră la facultate. 

"Este nevoie mare de specialiști. Vom învață la școală o dicție, cum să se poarte cu clienții, cum primesc clienții, cum trebuie să mergi, cum să te comporți, vestimentaţia și multe altele", explică Alexandru Călin, profesor academie de ospitalitate.

Din cauza crizei de meseriaşi, creşterea salariilor în industrie şi construcţîi începe să depăşească viteză cu care se măresc salariile pentru slujbe de birou, spun economiştii.

Instalator sanitar: 4.000 - 7.000

Lăcătuş: 4.000 - 6.500 de lei

Sudor: 3.600 - 5.300 de lei

Mecanic locomotivă: 5.100 - 8.000 de lei