Tehnica de ultimă generaţie pe care o cerem de la NATO are un "inamic" în ţară: drumurile şi căile ferate de la noi

Cu războiul la graniţă, preşedintele Iohannis a cerut la Summitul NATO de la Bucureşti mai multe trupe şi tehnică militară de la aliaţi. Mai răspicat ca oricând, a spus-o de faţă cu şeful Alianţei Nord-Atlantice. Jens Stoltenberg şi Mircea Geaonă, numărul doi din NATO, s-au grăbit să îl asigure: securitatea ţării noastre este garantată, iar efective suplimentare de soldaţi şi blindate de luptă sunt planificate să ajungă la noi. Le ridicăm singuri, însă, un obstacol: reţeaua slabă de şosele şi căi ferate. 

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

"Doresc să trecem la fapte", a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis. România a profitat de faptul că organizează summitul NATO la care participă şeful diplomaţiei americane şi comandantul Alianţei Nord-Atlantice. "În cazul unor atacuri este nevoie să se ştie foarte exact cine, ce trupe şi unde trimite. Nu putem să lăsăm astfel de decizii pentru un ultim moment", susţine Klaus Iohannis, preşedintele României. "Am început să acţionăm şi cu o săptămână înainte de invazie (n.r. a Rusiei în Ucraina), când, în frunte cu Franţa (n.r. NATO) şi-a sporit prezenţa în această regiune. Acest grup a fost susţinut de grupuri navale puternice în Marea Neagră, în Marea Baltică", a declarat Jens Stoltenberg, secretar NATO.

România cere tehnică militară de ultimă generaţie

România cere mai mulţi militari NATO, blindate şi nave de luptă în Marea Neagră, de unde poate veni un atac inamic. Acum, prezenţa unor nave ale Alianţei în Marea Neagră este prioritatea României. Forţele noastre navale au trei fregate cu armamant sub standarde NATO şi patru corvete slab dotate. 

În cazul unei agresiuni din est, zona numită de experţi Poarta Focşaniului este una dintre cele mai vulnerabile. Judeţele Vrancea, Brăila şi Galaţi sunt greu de apărat. La fel şi Dobrogea, cu Tulcea şi Constanţa. "În Poarta Focşanilor vorbim de legătura dintre Moldova şi Muntenia. Iar Dobrogea este legată direct de Marea Neagră. Dacă ruşii vor dezvolta în continuare un proiect la care nu au renunţat, asta nu înseamnă că nu va exista un conflict îngheţat major, aproape de Gurile Dunării", explică Virgil Bălăceanu, general în rezervă.

"Liderii de pe flancul sud-estic cer ca NATO să facă mai mult. Şi vom face mai mult. Prezenţă mai numeroasă, sisteme de aparare antirachetă mai robuste", spune Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO. 

5.000 de soldaţi ai alianţei găzduieşte acum România. Plus aproape 1.000, americani. Avem baze militare la Cincu, unde există grupul de luptă condus de Franţa. La Mihail Kogălniceanu, Divizia 101 aeropurtată a Statelor Unite a debarcat pentru prima oară în Europa după Al Doilea Război Mondial. În bazele aeriene de la Borcea şi Câmpia Turzii avem piloţi şi avioane de luptă din America, Italia şi Spania. Împreună cu aviatorii noştri, asigură apărarea spaţiului aerian al României.

"Anticipăm ca România să ajungă la nivel de brigadă destul de rapid, chestiuni pe zona cibernetică, chestiuni legate de inteligence, spațiul extraterestru. Venim cu o logică foarte integrată", adaugă Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO.

Problema infrastructurii din România

Problema este că în România, transportul tehnicii militare grele este dificilă. "Dacă vorbim despre o brigadă de tancuri, înseamnă deja două batalioane, peste 100 de tancuri. O provocare din acest punct de vedere, când vorbim de mobilitate militară. Este un motiv în plus ca infrastructura de cale ferată să fie revitalizată. Ea este în colaps la ora actuală", a precizat Virgil Bălăceanu, general în rezervă.

Summitul NATO din vară, de la Madrid, s-a terminat cu promisiunea de a ţine în pre-alertă 300.000 de soldaţi ai Alianţei, pentru cazul în care România, ţările balcanice şi din Europa de Sud-Est ar fi atacate. În plus, aliaţii au planificat trimiterea de tancuri, blindate şi sisteme antiaeriene în zonă. Infrastructura deficitară ne-a privat, însă, de multe dintre ele.