Georgiana şi Sorin au fugit de oraş pentru a-i salva viaţa lui Eric. Copilul a primit o nouă şansă la viaţă după ce părinţii s-au mutat în Livedea

Oraşul ne îmbolnăveşte: o spun medicii, statisticile şi mai ales părinţii care şi-au văzut copiii făcând boli grave. Din cauza aerului şi hranei poluate, apar alergii din ce în ce mai complicate. Din cauza ecranelor, jumătate din populaţie va suferi de miopie până în 2050. Urmăriţi seria Sătul de oraş: azi, povestea unui copil pe care mutarea la sat l-a salvat.

• ANIMAŢIE. Imagini apocaliptice chiar în ziua de Paşte: Natura s-a dezlănţuit cu furie şi a măturat totul în cale în mai multe localităţi din ţară

Eric are 3 ani și, deși nu a înțeles încă, a primit o nouă șansă la viață, când părinţii lui au decis să-l crească la ţară. Georgiana și Sorin s-au mutat în satul Livedea, din Ialomița, ca să-l salveze. "Pe la un an și ceva, doi ani, nu mai creștea, nu se mai îngrășa. Noaptea îl țineam de mâini să nu se scarpine", a declarat Georgiana Danciu. Eric are alergii atât de puternice, încât părinţii lui sunt mereu în gardă.

În România, 1 din 5 copii are astm. 1 din 3, rinită alergică. 1 din 4 - dermatită atopică. Iar 1 din 10 - alergii alimentare, chiar cu forme grave

Orice contact cu puțin ou, o urmă de lapte, i-ar putea pune viața în pericol. La masă, are propriul loc. Are farfurii, tacâmuri şi chiar vase de gătit separate. Când stătea în Bucureşti, până şi legumele erau pentru el un pericol. "El nu putea să mănânce roșii, nu putea să mănânce capia, vinete, dovleac, ardei, adică hrană de oraș, nu. Nu știu dacă el devenea din ce în ce mai sensibil sau dacă nu identificam noi toate problemele sau dacă oamenii începeau să pună din ce în ce mai multe pesticide în mâncare. S-a adăugat tot aerul, toată procesarea, toată poluarea tot, tot, tot", a declarat Georgiana Danciu.

Odată ajunși în Livedea, părinţii au învăţat, de la zero, să cultive legume şi fructe. Și au început să observe schimbările din viața lui Eric. "De la aer a scăpat de dermatită. A tolerat roșia, capia, vinetele, foarte multe alimente. După ce am descoperit că tolerează puiul și i-a scăzu din alergie, asta a fost la un an după ce ne-am mutat aici, am zis OK, hai să luăm găini", a declarat Georgiana Danciu. "A venit Eric, a luat un măr din pom pe ăsta pot să-l mănânc, și a început să mănânce din el și în momentul ăla a fost gata, să mâncăm sănătos", a declarat Sorin Danciu. Practic, l-au reînvățat să mănânce. Cu fiecare aliment la care corpul lui Eric nu mai reacționa violent, părinții au înţeles cât contează hrana şi aerul când creşti un copil. O teorie pe care o confirmă şi medicii.

"Luând în considerare așa numita teorie a igienei în care acei copii care sunt crescuți sau născuți în mediul urban au mai multe și mai grave forme de boli alergice, i-am îndemnat să migreze către mediul rural unde ar putea să-și crească copiii într-un mediu lipsit de poluare", a declarat Adriana Nicolae, medic alergolog. Eric e unul dintre miile de pacienți ai Adrianei Nicolae. Un medic care vede în fiecare zi impactul poluării din marile oraşe. Niciodată n-a tratat atât de mulţi copii cu alergii.

În România, 1 din 5 copii are astm. 1 din 3, rinită alergică. 1 din 4 - dermatită atopică. Iar 1 din 10 - alergii alimentare, chiar cu forme grave. În următorii 5 ani, se preconizează că jumătate dintre europeni vor suferi de o formă de alergie. Un tribut care ia forma mai multor boli specifice oamenilor moderni din lumea de azi. "De ce suferim noi atât de mult de miopie în lumea contemporană? Pentru că practic noi nu mai privim atât de mult în distanță, toate lucrurile sunt foarte aproape, nu avem acea vedere de perspectivă. Oamenii care trăiesc în natură deseori se uită și la lucruri în apropiere, dar se uită și după acel deal și în felul acesta își exersează ochii. Noi nu o facem și iată avem un fel de boală a civilizației", a declarat Radu Umbreş, antropolog. În România, poluarea afectează zeci de mii de oameni anual. O arată studiile, o spun medicii, o recunosc autorităţile. În lipsa soluţiilor, s-a născut un nou fenomen. Fuga de oraş. Nu mai e doar un vis. Pentru 200.000 de români a devenit, în ultimii ani, o realitate.