Antena

Video Tragedii trase la indigo: Ce au în comun incendiile din Crans-Montana şi Colectiv

Incendiul din Elveţia a şocat întreaga lume, aşa cum se întâmpla şi acum 11 ani după Colectiv. Cele două tragedii au cauze identice. Nerespectarea legii de către patroni, care au antifonat cu materiale inflamabile, şi neglijenţa autorităţilor au dus la pierderea a zeci de vieţi. Ca şi în Capitală, cele mai multe victime sunt tineri, care nu s-au gândit o secundă că întreaga clădire se poate transforma într-un adevărat infern în numai 2 minute.

de Redactia Observator

la 02.01.2026 , 20:31

Artificiile şi buretele de antifonare de pe tavan. Sunt cele două elemente, care combinate, au dus atât la tragedia care a avut loc în noaptea dintre ani în clubul Le Constellation, cât şi la Colectiv. În ambele cazuri, patronii au ales o variantă mult mai ieftină de panouri fonoabsorbante, care iau foc foarte uşor.

"Acel material este extrem de inflamabil, s-a văzut la Colectiv, când scânteile au aprins destul de uşor materialul, care a ars o vreme", a precizat Mihai Grecea, supravieţuitor al incendiului din clubul Colectiv.

"Aceste artificii nu produc o flacără adevărată, produc o jerbă, un set de scântei aşa. E ca şi cum ai arunca nişte scântei deasupra unui vas de benzină", a spus şi Toader Butnicu, fost pompier.

Articolul continuă după reclamă

"Nu îmi pot imagina că un pompier care se respectă, fie el din Franţa sau Elveţia, ar putea autoriza montarea spumei de izolare fonică într-un local public. Tot ce se folosește trebuie să fie ignifug", a declarat Thierry Fontaine, preşedintele unei asociaţii a cluburilor de noapte.

De altfel, imediat după tragedia din octombrie 2015, Observator a realizat un experiment pentru a vedea cât de repede se aprinde materialul. A fost nevoie doar de o mică flacără, care s-a extins în câteva secunde şi care a fost greu de stins.

"Când e supus la temperatură foarte înaltă, degajă nişte compuşi volatili, care sunt inflamabili, iar odată ce se deschide un geam, totul se... amestecul acela de oxigen cu vaporii respectivi se transformă într-o chestie explozivă", a mai spus Mihai Grecea.

"Odată iniţiată arderea, se vede şi din imagini, că arde destul de violent, cu flacără. Flacăra era din abundenţă. La această flacără şi temperatura care e anexa flăcării, s-a mai adăugat şi efectul toxic", a precizat Toader Butnicu.

În Elveţia, elementele de decor dar şi mobilierul erau aproape în întregime din lemn, lucru care a potenţat incendiul. La fel ca la Colectiv, localul din Crans Montana avea o singură ieşire. O scară de câţiva metri pătraţi care ducea din subsol la parter pe care s-au înghesuit în acelaşi moment circa 200 de oameni. Mulţi au rămas blocaţi acolo, călcaţi de ceilalţi petrecăreţi şi s-au intoxicat cu fum chiar înainte de a ajunge flăcările la ei.

"Se vorbește despre un club de noapte, dar nu este unul! Este un bar de vinuri, un lounge bar, care și-a asumat responsabilitatea de a funcționa ca club de noapte. Într-un club de noapte adevărat, un tavan nu ar fi putut lua foc niciodată. Niciodată, niciodată!", este convins Thierry Fontaine.

Specialistul francez spune că dacă patronii ar fi procedat legal, în cazul unui incendiu sistemul de siguranţă ar fi oprit automat energia electrică, ar fi pornit stropitoarele cu apă şi ar fi evacuat fumul prin găurile de aerisire. Anchetatorii trebuie acum să stabilească dacă în Elveţia, la fel ca în România, autorităţile care trebuiau să facă verificări au dat dovadă de neglijenţă, sau au închis ochii în cazul neregulilor. Singurul lucru care diferenţiază cele două cazuri este rapiditatea cu care răniţii au fost transportaţi la spitalele atât din Elveţia, cât şi din Italia şi Franţa, unde sunt trataţi la cele mai înalte standarde medicale pentru marii arşi.

În timp ce elveţienilor le-a luat o oră şi jumătate să înceapă să transfere victime în afară ţării, arşii incendiului de aici de la clubul Colectiv au fost trataţi în spitalele din România, care nu aveau condiţiile necesare. Nici acum, la 10 ani de la tragedie, România nu are un centru dedicat de tratare pentru marii arşi. Deşi ne-a fost promis imediat după tragedie.

"Ţările sunt diferite, autorităţile sunt diferite, sistemele de intervenţie pentru situaţii de urgenţă sunt diferite", susţine Mihai Grecea.

De data aceasta, ţara noastră s-a oferit să ajute cu transportul unor răniţi. Vineri o aeronavă militară, la bord cu o echipă de medici de la Spitalul Floreasca, a plecat în Elveţia pentru a duce 6 răniţi la un spital din Paris.

"Pe lângă România pentru transport sunt implicate Luxemburg, Elveţia în sine cu capabilităţile ei, Franţa, Italia, Germania", a declarat Raed Rafat, şeful DSU.

Autorităţile române se aşteaptă şi la alte solicitări de ajutor din partea elveţienilor.