Bombele continuă să cadă în Ucraina. Bloc lovit de o rachetă în Cernigov. Înaintarea armatei ruse este mult mai lentă

Ucraina continuă să reziste după patru zile şi nopţi de confruntări cu forţele armate ale Rusiei. Atacuri puternice au fost respinse, ieri, după lupte îndârjite, la Harkov şi în suburbiile Kievului. Calmul a durat doar câteva ore. Bombardamentele au fost reluate în această dimineaţă în cele două oraşe. Iar o clădire rezidenţială a fost lovită în Cernigov. Pierderile sunt grele de ambele părţi: armata rusă a recunoscut, pentru prima dată, că unii dintre soldaţii săi au fost ucişi, dar nu le-a dezvăluit numărul. Astăzi, la graniţa dintre Belarus şi Ucraina vor avea lor convorbiri de pace dar preşedintele Zelensky nu are mari speranţe în privinţa lor. 

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Bombardamentele şi schimburile de focuri au continuat, şi în ultimele ore, în mai multe regiuni ale Ucrainei. Noaptea trecută, bloc de locuinţe din oraşul Cernigov a fost cuprins de flăcări după ce a fost lovit de o rachetă. Numărul victimelor nu este deocamdată cunoscut. Aeroportul oraşului Mikolaiv, din sudul ţării, a fost lovit de mai multe rachete, iar o puternică explozie s-a produs la Cerkasî, la sud de Kiev. Tot în această noapte, la Kiev şi la Harkov au fost auzite câteva explozii puternice, pe fondul sirenelor alarmei aeriene.

Ieri, imagini din satelit arătau o coloană militară rusă lungă de peste cinci kilometri care se îndrepta spre Kiev. Primarul capitalei dezminte, însă, că armata rusă ar fi reuşit deja să încercuiască oraşul.  

Vitali Kliciko, primar Kiev: Armata rusă rămâne la marginea Kievului. Nu este prea departe, cred că la vreo 20 de kilometri de aici. 

Un bombardament a distrus uriaşul avion Antonov 225, cel mai mare din lume

La nord de Kiev, resturile unor vehicule militare ruseşti arse sau dezmembrate atestă violenţa luptelor pentru apărarea capitalei. Pe un aerodrom din aceeaşi zonă, un bombardament a distrus uriaşul avion Antonov 225, cel mai mare din lume, supranumit "visul". "Au ars cel mai mare avion, dar visul nu va pieri" a fost mesajul de răspuns al guvernului ucrainean. Şi mai dureroase sunt, însă, pierderile de vieţi omeneşti pe care, pentru prima dată, le recunosc şi generalii ruşi. 

Igor Konaşenkov, ministerul rus al Apărării: Din păcate, sunt morţi şi răniţi printre tovarăşii noştri. Dar pierderile noastre sunt mult mai mici decât cele ale "naţionaliştilor" (ucraineni). 

Ucrainenii afirmă că numărul soldaţilor ruşi ucişi şi răniţi a ajuns la 4300, la care se adaugă peste 200 de prizonieri. Au fost distruse 46 de avioane, 26 de elicoptere, aproape 150 de tancuri şi peste 700 de alte vehicule blindate. Dar şi Ucraina a plătit un preţ greu: cel puţin 352 de civili ucişi, între care 14 copii, şi aproape 1700 de răniţi. La spitalul din Mariupol, medicii s-au străduit să salveze viaţa unei fetiţe de şase ani, rănite de o schijă, dar, din păcate, nu au reuşit. 

Înaintarea armatei ruse este mult mai lentă decât se plănuise

Situaţia de pe litoralul Mării Azov, unde se află şi Mariupol, este deosebit de îngrijorătoare. Ruşii au cucerit oraşele Melitopol, unde drapelul ucrainean a fost coborât, şi Berdyansk. Obiectivul lor pare să fie încercuirea unităţilor ucrainene din Mariupol, prin joncţiunea cu forţele separatiştilor din Donbas. 

Valeri Skorohodov, ofiţer separatist: Suntem convinşi că în curând vom elibera întregul teritoriu al republicilor populare Doneţk şi Lugansk. 

Totuşi, înaintarea armatei ruse este mult mai lentă decât se plănuise, atât datorită rezistenţei dârze opuse de ucraineni cât şi din cauza unor probleme logistice. În mai multe zone au apărut imagini ale unor blindate rămase fără carburant şi, pur şi simplu, părăsite de echipajele lor. Moralul ucrainenilor rămâne ridicat: potrivit unui sondaj, peste 90 la sută dintre ei îl susţin pe preşedintele Zelensky iar 70 la sută consideră că ofensiva Rusiei va fi respinsă. Iar în timp ce sute de mii de oameni pleacă peste hotare, speriaţi de război, alţii, stabiliţi în străinătate, se întorc pentru a-şi apăra ţara. 

Rezistenţa mai dură decât se aştepta Kremlinul ar putea fi motivul pentru care Rusia se declară gata de negocieri. Dar numai în Belarus, adică, practic, pe teren propriu. Conducerea ucraineană a propus alte oraşe dar până la urmă a acceptat ca dialogul să aibă loc la graniţa celor două ţări.

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: Vreau ca niciun cetăţean al Ucrainei să nu creadă că eu, ca preşedinte, nu am folosit orice şansă, oricât de mică, de a opri războiul. 

Preşedintele belarus Lukaşenko a promis că, în timpul negocierilor, Ucraina nu va mai fi atacată de pe teritoriul său. Dar nu s-a ţinut de cuvânt: ieri seară, două rachete balistice au fost lansate din Belarus asupra Ucrainei. Convorbirile de astăzi oferă totuşi o speranţă, oricât de slabă, că vărsarea de sânge va putea fi oprită.