De ce refuză China și India să condamne războiul lui Putin în Ucraina. Apel la sancţiuni contra Beijingului în SUA

Cele mai mari două puteri din Asia, China și India, evită să condamne dur războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Mai mult, sunt temeri că cele două țări ar putea ajuta Rusia să călărească valul de sancțiuni care cel mai probabil îi vor prăbuși economia. Deja se ridică voci printre politicienii americani care îndeamnă la viitoare sancțiuni contra Chinei, dacă Beijingul va ajuta Rusia să atenueze impactul sancţiunilor. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina a pus sub semnul întrebării relațiile Rusiei cu puterile asiatice. Atât China, cât și India au refuzat să condamne în mod categoric invazia brutală a Rusiei și s-au abținut de la votul asupra rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și ale Adunării Generale care cer Moscovei să oprească imediat atacul asupra Ucrainei, relatează CNN într-o analiză. Premierul Indiei Narendra Modi l-a numit pe Vladimir Putin "prieten drag". Liderul chinez, Xi Jinping, a mers și mai departe, numindu-l "cel mai drag și bun prieten al său".

Rusia și China

Statele Unite au explicat că țările care nu condamnă războiul lui Putin din Ucraina sunt considerate ca fiind aliniate cu Rusia. Cele mai populate două națiuni ale lumii, India și China, se confruntă cu o presiune internațională uriașă pentru a sancționa intervenția Rusiei în Ucraina, altfel riscă să fie considerate complice, mai scrie CNN. Faptul că niciuna dintre țări nu a ales să facă acest lucru până acum arată influența uriașă a Rusiei în Asia, unde vânzările de arme și comerțul au permis Moscovei să exploateze liniile de falie regionale și legăturile mai slabe cu Occidentul.

În SUA și Europa, liderii și-au aliniat răspunsul la invadarea Ucrainei, parte a unei lupte ideologice mai ample pentru susținerea libertăților democratice și a statului de drept. Dar pentru două dintre marile puteri ale Asiei, aceste linii sunt mai neclare. Experții sugerează că India și China sunt motivate mai mult de propriile interese.

S-au ridicat deja mai multe întrebări cu privire la cât de multe știa Xi despre planurile lui Putin. Un raport al serviciilor secrete occidentale a indicat că oficialii chinezi le-au cerut înalților oficiali ruși la începutul lunii februarie să aștepte până la încheierea Jocurilor Olimpice de la Beijing înainte de a începe invazia. Până acum, China a refuzat să condamne atacul Rusiei sau să-l numească „invazie” și a spus că înțelege „preocupările legitime de securitate” ale Moscovei. Presa de stat din China a repetat discursul. Miercuri, Guo Shuqing, președintele Comisiei de Reglementare a Băncilor și Asigurărilor din China, a declarat că Beijingul nu va participa la sancțiuni. Dar China are legături și cu Ucraina, care consideră Beijingul drept cel mai mare partener comercial.

Ucraina s-a alăturat în 2017 inițiativei de dezvoltare și infrastructură a lui Xi Jinping ”Belt and Road”, iar anul trecut, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că Ucraina poate fi o potențială „punte către Europa” pentru China. Într-un telefon cu omologul său ucrainean săptămâna trecută, ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat că China este „profund îndurerată” de conflict. Și, deși sunt șanse ca a doua economie a lumii să beneficieze economic de pe urma unei Rusii mai izolate, Beijingul este îngrijorat că companiile sale ar putea fi implicate în sancțiunile occidentale. Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură, o bancă de dezvoltare susținută de Beijing, a declarat joi că își suspendă toate activitățile din Rusia. China va trebui, de asemenea, să se confrunte cu potențialele consecințe în relațiile sale cu Occidentul.

Unii analiști au trasat paralele între planurile Rusiei în Ucraina și temerile legate de viitorul Taiwanului - o țară insulară unde Partidul Comunist Chinez are pretenţii şi care nu a exclus să ia o cu forța. „Ucraina este un semnal de alarmă pentru Europa, America de Nord și pentru celelalte democrații. Avem deodată țări din Europa și din alte părți ale lumii care își dau seama că trebuie să se pregătească pentru situații despre care de la sfârșitul Războiului Rece, acum 30 de ani, nu am crezut că mai sunt necesare. În acest context, asertivitatea Chinei și ambițiile declarate de chinezi asupra Taiwanului vor îngrijora mult mai multe țări”, a declarat Steve Tsang, director al Institutului SOAS China de la Universitatea din Londra.

Senatorul Marco Rubio amenință China cu sancțiuni dacă ajută Rusia

Senatorul american Marco Rubio a anunțat că lucrează la un proiect de lege prin care să sancționeze China dacă aceasta își folosește sistemul de plăți pentru a ajuta Rusia să evite sancțiunile SWIFT. Senatorul din Florida a menționat că analizează un proiect de lege pentru a sancționa China dacă aceasta ajută Moscova să evite sancțiunile SWIFT. Senatorul cu aspirații la președinția SUA a scris pe Twitter că va susține sancțiuni la adresa Chinei dacă Xi Jinping l-ar ajuta pe Vladimir Putin să folosească Sistemul de plăți internaționale transfrontaliere (CIPS) al Beijingului în loc de SWIFT și să ocolească sancțiunile impuse Rusiei de comunitatea internațională. Mai multe bănci rusești au anunțat duminică că vor începe în curând să emită carduri folosind sistemul operatorului chinez UnionPay cuplat cu rețeaua Mir a Rusiei, după ce Visa, MasterCard și American Express au declarat că suspendă operațiunile în Rusia, potrivit Reuters. 

Rusia și India

Există un alt elefant în cameră când vine vorba de relația Indiei cu Rusia: China. India, cea mai mare democrație din lume, a încercat să contracareze influența tot mai mare a Chinei în regiunea Asia-Pacific. Un semn în acest sens este rolul Indiei în Quad - o grupare informală de securitate cu Statele Unite, Japonia și Australia, care a devenit recent tot mai activă. India are însă o relație de apărare și cu Rusia, estimările arată că peste 50% din echipamentul militar al Indiei vine din Rusia. Acest echipament este vital, având în vedere tensiunile continue ale Indiei la granița cu China, care ar putea escalada din nou.

India are, de asemenea, o relație tensionată cu vecinul său Pakistan cu care își dispută Kașmirul. India a încheiat un acord de 5 miliarde de dolari cu Rusia în 2018 pentru un sistem de rachete, deși este conștientă de sancțiunile pe care America i le-ar putea impune. India nu se uită la situația din Ucraina prin primsa relației ei cu acea țară, se gândește la pericolele din propria curte, spune Happymon Jacob, profesor de diplomație la Universitatea Jawaharlal Nehru din New Delhi. „Nu este vorba de a fi împotriva Occidentului sau de a sprijini Rusia. (Guvernul Indiei) nu a sprijinit în mod explicit Rusia, dar trebuie să adopte o abordare mai atentă și nuanțată” a mai comentat profesorul.

De ce refuză China și India să condamne războiul lui Putin în Ucraina

Până acum, India a încercat să joace la ambele capete, Modi a vorbit atât cu Zelenski, cât și cu Putin și a promis ajutor umanitar pentru Ucraina. Nu a condamnat în mod explicit atacurile Rusiei, dar a cerut „o încetare imediată a violenței” și „eforturi concertate din toate părțile” pentru a negocia pacea, potrivit unui apel telefonic pe care l-a avut pe 24 februarie cu Putin.

Rusia și India au o istorie lungă de relații de prietenie, care se întind încă din epoca sovietică, când URSS a ajutat India să câștige războiul din 1971 cu Pakistanul. Mai este de luat în considerare și relația dintre Putin și Modi. „India are nevoie de Rusia pentru a face față Chinei. Va trebui să ţină în echilibru legăturile sale istorice cu Rusia şi legăturile ei tot mai mari cu Occidentul”, a explicat Harsh V. Pant, profesor de relații internaționale la King's College din Londra. 

Și înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, aceste relații au fost încurcate. Acum, după ce Rusia a devenit un stat paria în Occident, relațiile Moscovei cu țări precum China și India devin și mai importante. Atât China, cât și India mențin prietenia cu Rusia din interes propriu, dar și din motive foarte diferite. China are un „interes clar” să se asigure că oameni precum Vladimir Putin rămân la putere, explică Tsang. „Ei împărtășesc două interese strategice primare: unul este de a reduce puterea americană globală cu o treaptă sau două. Al doilea este de a face lumea mai sigură pentru autoritarism”, a mai spus Tsang. Dar sprijinul Beijingului este condiționat. Dacă rușii nu au succes să ajute la obiectivele comune ale țărilor, China și-ar putea recalibra sprijinul, a spus el.

În altă parte a Asiei, aliații SUA, Coreea de Sud și Japonia, au condamnat Rusia. Singapore a impus și ea sancțiuni împotriva Rusiei. În timp ce Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) a emis săptămâna trecută o declarație care nu condamna Rusia și nu se referea la acțiunile lui Putin ca la o invazie, opt din cei 10 membri au votat în favoarea rezoluției Adunării Generale a ONU prin car Rusiei i se cere să-și înceteze imediat invazia în Ucraina. Doar Laos și Vietnam s-au abținut.

În ceea ce privește India democrată, preocupările legate de securitate și dezvoltare sunt pe primul loc. „În Asia, o îngrijorare fundamentală pentru majoritatea este puterea tot mai mare a Chinei, forța uriașă a Chinei”, a explicat Manoj Kewalramani, președintele Programului de Cercetare Indo-Pacific la Institutul Takshashila din Bangalore. „Acest binar al democrației și autocraților este problematic, lumea este mult mai complicată”.