"E mai rău decât în iad". Cum s-a schimbat viața ucrainenilor care au rămas în Mariupol după ce a fost cucerit de ruși

La o lună după sfârșitul asediului de la oțelăria Azovstal din Mariupol, care a marcat capturarea de ruși a orașului de coastă, viața continuă fără acces la facilitățile de bază. Cei care au fost lăsați în urmă sunt în mare parte izolați de lumea exterioară, având un acces limitat la rețelele de telefonie și internet, notează The Guardian.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

"E mai rău decât în iad acolo. Nu există cuvinte care să descrie situația", a spus Vladimir Korchma, în vârstă de 55 de ani, care a trăit toată viața în Mariupol, unde a lucrat ca mecanic la o fabrică locală.

"Nu aveam gaz sau electricitate. Doar cei norocoși aveau apă", a adăugat Korchma, care a părăsit orașul la sfârșitul lunii mai. Bărbatul a vorbit cu reporterii într-un centru pentru refugiați din Kiev și le-a arătat imagini din Mariupol cu locuințele distruse în timpul luptelor cu rușii.

"Aceasta a fost casa noastră", a spus Korchma, arătându-le reporterilor ecranul telefonului său. "Acum este în ruine. Nu aș fi crezut niciodată că voi rămâne pe drumuri la 55 de ani."

Bărbatul le-a explicat jurnaliștilor că deși este greu să ia legătura cu fratele său care a rămas în Mariupol, acest lucru nu este imposibil, chiar dacă acest trebuie să plece în afara orașului pentru a prinde semnal.

Rușii controlează informațiile care ajung în Mariupol

După cum le-a explicat Korchma jurnaliștilor, rușii sunt gata să suplinească accesul restrâns la informații al locuitorilor din Mariupol. Astfel, ei au adus o serie de dube cu ecrane pe ele, pe care le numesc "complexe mobile de informații" care sunt folosite pentru difuzarea emisiunilor de pe posturile de televiziune din Rusia și segmente ale comentatorilor politici care susțin războiul din Ucraina.

"Au pus aceste ecrane în jurul tuturor piețelor principale", a spus Katerina, care a cerut ca numele ei de familie să nu fie făcut public, deoarece se afla în prezent în orașul de frontieră rus Rostov, după ce a părăsit Mariupol pe 6 mai. "Când eu și mama mea eram la coadă pentru a obține hrană și apă, am fost forțate să ascultăm povești despre cum am fost eliberați de naziști", a adăugat ea.

Presa rusă de stat a anunțat cu nerăbdare că semnul care îi întâmpină pe oameni la intrarea în Mariupol a fost înlocuit cu unul pictat în culorile drapelului rusesc. În ciuda entuziasmului cu care este prezentată "denazificarea" Mariupolului, jurnaliștii ruși vorbesc și despre modul în care supraviețuiesc cei care nu au reușit să plece de acolo.

"Locuitorii din ruinele Mariupolului gătesc supă de porumbei la focuri de tabără în curțile lor", transmitea o televiziune de stat la sfârșitul lunii mai. O mare parte din localitate nu are electricitate și apă, mai transmit publicațiile din Rusia.

Medicamentele lipsesc, iar asistența medicală nu este suficientă

Oleh, un alt refugiat din Mariupol de la centrul din Kiev, le-a povestit jurnaliștilor că fratele său a avut dureri de măsele de-a lungul perioadei petrecute în buncăre. Atunci când au găsit un medic stomatolog au aflat că acest nu mai avea anestezic și au fost nevoiți să îi trateze abcesul și să îi scoată dintele cu probleme pe viu.

Acum există temeri că holera și alte boli mortale ar putea ucide mai mulți oameni, deoarece cadavrele nu sunt ridicate, iar vremea devine din ce în ce mai caldă. "Mirosul din oraș era atât de intens oriunde ai fi mers", a spus Katerina.Petru Andriushchenko, consilier al primarului ucrainean din Mariupol, a estimat recent că 22.000 de persoane au murit în cele două luni de luptă, în timp ce o persoană care coordonează înmormântările în oraș a declarat pentru The Guardian că numărul ar putea fi mai aproape de 50.000.