WSJ: Pericolul unei invazii ruse în Ucraina zguduie piața mondială a petrolului. Barilul, aproape de 100 de dolari

Rezervele de petrol și gaze sunt limitate la nivel global, astfel că o invazie a Rusiei în Ucraina ar deveni un eveniment cu risc geopolitic grav, relatează The Wall Street Journal.

• UE pregătește contramăsuri la taxele vamale anunţate de Trump. Ursula von der Leyen: "Este o lovitură majoră pentru economia mondială"

Amenințarea unei invazii ruse în Ucraina zguduie o piață mondială fragilă a petrolului și împinge prețurile aproape de 100 de dolari pe baril. Traderii estimează că vor exista probleme de livrări pentru a amortiza efectul unei perturbări semnificative a exporturilor rusești de combustibili fosili. Cererea de petrol a depășit producția pe măsură ce economiile și-au revenit treptat după lockdown-urile din pandemie. Asta a lăsat piața cu rezerve reduse pentru a atenua un eventual șoc al livrărilor de petrol. 

De ce pericolul unei invazii ruse duce prețul barilului de petrol aproape de 100 de dolari

Rusia este al treilea producător mondial de petrol iar, dacă un conflict cu Ucraina ar duce la o scădere substanțială a livrărilor rusești, s-ar crea un pericol pentru echilibrul strâns între cerere și ofertă. Această dinamică i-a determinat pe traderi să ia în considerare un risc geopolitic considerabil, potrivit analiștilor. Prețul țițeiului, care nu a depășit 100 de dolari pe baril din 2014, a crescut vineri la cel mai mare nivel din ultimii opt ani din cauza acestor temeri.

„Ne pregătim pentru o perioadă de turbulențe”, a transmis Jason Bordoff, directorul Centrului pentru Politică Energetică Globală de la Universitatea Columbia. „Amenințarea este mai pronunțată atunci când piețele energetice sunt strânse.” Pe lângă preocupările cu privire la o potențială invazie rusă se adaugă o volatilate a pieței cauzată și de o inflație mai mare. Rusia este, de asemenea, un exportator considerabil de alte mărfuri, precum grâu. Și asta ar putea afecta prețurile în cazul unui conflict militar, spun analiștii.

O întrerupere majoră este puțin probabilă

Pentru moment o întrerupere majoră pare puțin probabilă, deoarece administrația Biden nu a semnalat că ia în considerare sancțiuni împotriva industriei energetice a Rusiei. Rusia, la rândul său, se bazează în mare măsură pe veniturile din exporturile sale de gaze și petrol, ceea ce face puțin probabil să închidă robinetul ca act de șantaj sau represalii, spun analiștii.

Cu toate astea, Casa Albă a spus că nicio pedeapsă nu este exclusă, iar războiul poate duce la rezultate imprevizibile. SUA au avertizat vineri că o invazie militară rusă ar putea avea loc în orice moment, cu zeci de mii de victime. Rusia, care a adunat aproximativ 130.000 de militari de-a lungul granițelor Ucrainei, neagă că intenționează să atace Ucraina.

Miza este mare pentru restul lumii. O creștere bruscă a prețurilor la gaze naturale și petrol ar putea avea efecte asupra prețurilor la benzină și a multor bunuri de consum, determinând și mai mult creșterea inflației.

Rusia joacă un rol uriaș pe piețele globale de mărfuri

Rusia exportă aproximativ 5 milioane de barili de țiței pe zi, aproximativ 12% din comerțul global și aproape 2,5 milioane de barili de produse petroliere pe zi, aproximativ 10% din comerțul global, potrivit băncii de investiții Cowen. Aproximativ 60% din exporturile de petrol ale Rusiei merg către Europa, iar alte 30% sunt către China.

Tensiunile de la granița cu Ucraina vin în momentul în care Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, printre care și Rusia, cunoscuți colectiv ca OPEC+, s-au angajat să crească ușor producția pe măsură ce cererea și-a revenit, dar nu și-a atins obiectivele de producție a petrolului. Grupul a fost de acord anul trecut să crească producția cu 400.000 de barili pe zi în fiecare lună. Dar până acum sunt cu peste 1 milion de barili pe zi sub prag, a spus analistul Andy Lipow. „Piața pune la îndoială acum capacitatea OPEC+ de a restabili producția la nivelurile de dinainte de pandemie”, a mai explicat acesta. 

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite sunt singurii producători OPEC+ care par să aibă cantități semnificative din capacitatea de producție. IHS Markit se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească cu 3,8 milioane de barili - 4 milioane de barili pe zi din ianuarie până în decembrie, fiind estimată o altă etapă de creștere economică puternică după ce varianta Omicron a coronavirusului va fi ținută sub control. 

Companiile de gaze de șist din SUA s-au angajat să limiteze creșterea producției și să returneze mai mulți bani acționarilor, reducând posibilitatea de a atenua semnificativ perturbări de aprovizionare. Firma de consultanță energetică Wood Mackenzie a estimat săptămâna trecută că producția de petrol din SUA va crește cu 240.000 de barili pe zi până la sfârșitul anului 2022.

Deocamdată, cea mai probabilă disrupție de energie ar fi exporturile de gaze naturale ale Rusiei, spun analiștii. Potrivit lui Cowen, Rusia exportă în jur de 23 de miliarde de metri cubi de gaz pe zi, aproximativ 25% din comerțul global, iar 85% din acest gaz merge în Europa. Ar fi perturbat în special, fluxul de gaze naturale către Europa prin rețeaua de conducte din Ucraina. Rețeaua transportă aproximativ 4 miliarde de metri cubi pe zi la capacitate maximă către Europa, dar în prezent funcționează la aproximativ 50%, potrivit Cowen.

Livrările de gaze naturale rusești către Europa au fost mai mici ca de obicei în ultimele luni. Dacă Rusia reduce și mai mult fluxurile de gaze naturale către Europa sau sancțiunile SUA le limitează, companiile europene ar avea probleme. Prețurile gazelor europene au atins recent recorduri iar piața direcționează deja o mare parte din rezervele de gaz natural lichefiat către Europa. Majoritatea instalații de GNL operate de cei mai mari exportatori ai lumii — SUA, Qatar și Australia — funcționează la capacitate maximă.

Rusia ar plăti un preț mare dacă ar reduce exporturile

Aproximativ jumătate din bugetul federal al Rusiei este legat de petrol și gaze, potrivit băncii de investiții Raymond James. Președintele Biden a declarat că gazoductul Nord Stream 2, construit de Rusia şi care o leagă de Germania va fi "eliminat" dacă Rusia invadează Ucraina, ceea ce ar duce la o pierdere de 11 miliarde de dolari pentru compania energetică de stat Gazprom.

O reducere a livrărilor de gaze naturale ar putea avea, de asemenea, efecte pe piaţa petrolieră. Concurența acerbă și prețurile mai mari la gaze ar putea forța centralele electrice și cele care funcționează cu gaze să folosească petrol, ducând în cele din urmă la prețuri mai mari ale petrolului, spun analiștii.

Chiar dacă SUA nu vizează industria energetică a Rusiei, alte sancțiuni ar putea avea totuși efecte secundare asupra piețelor de mărfuri. Sancțiunile asupra instituțiilor financiare, de exemplu, pot îngreuna finanțarea operațiunilor energetice, a spus Matthew Reed, analist la firma de consultanță Foreign Reports din Washington.

În plus unii experţi sunt îngrijorați de faptul că o a doua rundă de sancțiuni ar viza în mod direct exporturile de energie, dacă prima nu reușește să descurajeze Rusia. „Riscul real aici nu este legat neapărat de prima rundă de sancțiuni. Este legat de a doua rundă, care urmează, dacă toată lumea realizează că prima a fost o pierdere de timp.”