Război Rusia - Ucraina, ziua 113 LIVE TEXT. Acord unanim privind statutul de candidat "imediat" al Ucrainei la aderarea la UE. Rusia a luat în râs inițiativa liderilor europeni

Război Rusia - Ucraina, ziua 113. Trupele ucrainene continuă să reziste la Severodoneţk, după ce au ignorat ultimatumul forţelor ruse care le-au somat să se predea. Oraşul, prefăcut aproape total în ruine, este atacat în prezent din nouă direcţii, potrivit unui comandant militar ucrainean. Un sprijin important va veni în curând din Occident: Casa Albă a anunţat trimiterea unui nou lot de armament, în valoare de un miliard de dolari. La Kiev ar putea avea loc, astăzi, şi vizita mult aşteptată a liderilor Franţei, Germaniei şi Italiei. Avionul preşedintelui Emmanuel Macron, plecat din republica Moldova, ar fi aterizat deja pe un aeroport din sudul Poloniei. Iar cancelarul german se află şi el în drum spre Ucraina, potrivit presei de la Berlin. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - prezent, aici

UPDATE 22:00. Serghei Lavrov acuză Chișinăul de "cerșit" și spune că Occidentul vrea să transforme Republica Moldova în ''a doua Ucraină''

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, consideră că se încearcă transformarea Republicii Moldova într-o ''a doua Ucraină'', iar acest lucru este evident din abordarea "consumeristă" a actualei conduceri a ţării. 

"Desigur, ei încearcă clar să transforme Moldova într-o a doua Ucraină", a declarat acesta joi într-un interviu acordat canalului NTV.

"O astfel de abordare consumeristă din partea actualei conduceri moldoveneşti este foarte, foarte revelatoare. Atunci când ei spun: ''Să începem acum aderarea la Uniunea Europeană, apoi vom vedea ce ne promit acolo, iar apoi poate vom decide dacă rămânem în Comunitatea Statelor Independente'', precum şi alte declaraţii", a explicat şeful diplomaţiei ruse, citat de Agerpres, numind această abordare "cerşit". El a menţionat însă că majoritatea populaţiei moldoveneşti nu împărtăşeşte această poziţie.

UPDATE 21:40. Rușii au calculat cât îi va costa pe europeni embargoul petrolier: 400 de miliarde de dolari și o penurie de produse petroliere

Moscova a promis joi să accelereze discuţiile privind majorarea vânzărilor de gaze către China şi a avertizat că Europa va plăti un preţ ridicat pentru embargoul petrolier impus Rusiei, transmite Reuters.

Vicepremierul Alexander Novak a declarat la Forumul economic de la Sankt Petersburg că Europa va plăti suplimentar 400 miliarde de dolari pentru preţurile mai ridicate la energie şi s-ar putea confrunta cu o penurie de produse petroliere. El nu a oferit un interval de timp privind aceste evoluţii.

UPDATE 20:15. ONU se teme că la Mariupol ar putea fi mii de morți

Reprezentanții ONU anunță că încă nu a fost stabilit numărul persoanelor decedate la Mariupol, în timpul războiului. Sunt peste 1.300 de decese confirmate, dar numărul final va fi mult mai mare, precizează cei de la ONU.

În timpul bătăliei pentru Mariupol au avut loc „încălcări grave" ale legislației internaționale privind drepturile omului, a declarat Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Prezentând un raport privind situația din orașul devastat, Michelle Bachelet a spus că „tragedia" este departe de a se fi încheiat și că nu se cunoaște încă întreaga amploare a distrugerilor, transmite MEDIAFAX.

Până în prezent, biroul ONU a verificat și confirmat 1.348 de decese în rândul civililor, dar a avertizat că bilanțul final al victimelor este probabil „cu mii de morți mai mare".

Bachelet a mai spus că „ororile" provocate civililor din Mariupol vor lăsa „urme de neșters, inclusiv asupra generațiilor viitoare". De asemenea, rapoartele arată că mai mult de 2.000 de soldați ucraineni care au apărat orașul au fost luați prizonieri de război.

Mariupol a rezistat săptămâni întregi, în timp ce a fost bombardat aproape constant de forțele rusești, înainte de a fi cucerit luna trecută.

UPDATE 18:45. Americanii au discutat cu ucrainenii despre "un rezultat negociat" al războiului

Consilierul american pentru securitate națională afirmă că SUA a purtat discuții cu oficiali din Ucraina despre un „rezultat negociat" cu Rusia, potrivit CNN.

Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a declarat joi că Statele Unite „nu vor face presiuni asupra Ucrainei pentru a face concesii teritoriale" Rusiei. Totuși, el a dezvăluit că parte americană a purtat discuții cu Ucraina despre cum ar putea arăta o înțelegere.

În discuția cu Center for a New American Security, Sullivan a declarat că SUA vor continua „să sprijine și să se consulte" cu Ucraina „cu privire la modul în care doresc să abordeze un rezultat negociat cu rușii".

„Și, pentru moment, a-i sprijini în acest sens înseamnă să-i sprijinim prin furnizarea constantă de arme și informații pentru a întări mâna țării la masa negocierilor”, a adăugat el.

Potrivit CNN, în ultimele săptămâni, oficialii americani s-au întâlnit în mod regulat cu omologii lor britanici și europeni pentru a discuta scenarii pentru o încetare a focului și pentru a pune capăt războiului printr-o înțelegere negociată, transmite MEDIAFAX.

UPDATE 18:05. Franţa, Germania, Italia şi România au căzut de acord privind statutul de candidat "imediat" al Ucrainei la aderarea la UE

Liderii Franţei, Germaniei, Italiei şi României sunt cu toţii în favoarea acordării Ucrainei unui statut oficial "imediat" de candidat la aderarea la Uniunea Europeană, a declarat, joi, preşedintele francez Emmanuel Macron, la o conferinţă la Kiev.

"Toţi patru susţinem statutul de candidat imediat la aderare", a declarat Emmanuel Macron, scrie lefigaro.fr.

"Acest statut va fi însoţit de o foaie de parcurs şi va implica, de asemenea, luarea în considerare a situaţiei din Balcani şi din vecinătate, în special din Republica Moldova", a mai spus Macron.

UPDATE 17:20. Trei persoane au murit în urma atacului aerian de la Luhansk, anunță un oficial ucrainean

Guvernatorul ucrainean din Luhansk anunță că trei persoane au murit și mai multe au fost rănite în urma atacului aerian asupra regiunii, potrivit Sky News.

Atacul rușilor a avut loc joi. Guvernatorul aflat la Lisichansk a declarat că trei persoane au murit și șapte au fost rănite într-un atac aerian.

Potrivit ucrainenilor, trupele rusești au lovit o clădire rezidențială. Jurnaliștii nu au putut verifica informațiile din surse independente.

UPDATE 15:20. Moscova consideră ''inutile'' livrările de arme occidentale către ucraineni

Kremlinul a estimat joi ca fiind ''inutile'' livrările de arme occidentale către Ucraina, în momentul în care preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi se află în vizită la Kiev, relatează AFP.

"Ne-am dori să sperăm că liderii acestor trei ţări (...) nu se vor concentra doar pe sprijinirea Ucrainei şi proiectele privind continuarea furnizării în continuare de arme. Acest lucru este total inutil şi nu va face decât mai mult rău acestei ţări", a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Cu toate acestea, el a spus că "speră că ei (cei trei lideri) îi vor cere (preşedintelui ucrainean Volodimir) Zelenski să aibă o abordare realistă a situaţiei", potrivit AGERPRES.

La rândul său, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a scris un mesaj în limba engleză pe Twitter în care a luat în derâdere vizita celor trei lideri europeni, numindu-i pe Macron, Scholz si Draghi ''europeni iubitori de broaşte, cârnaţi şi spaghete", notează dpa.

În opinia lui Medvedev, această vizită a lui Emmanuel Macron, Olaf Scholz şi Mario Draghi are o "utilitate zero" şi a insinuat că cei trei se îmbată cu "horilka", vodca ucraineană.

"Ei au promis din nou Ucrainei aderarea la UE şi obuziere vechi, apoi, îmbuibaţi cu horilka, se vor întoarce acasă cu trenul, ca acum 100 de ani", a scris pe Twitter Medvedev, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin.

"Cu toate acestea, ei nu vor aduce Ucraina mai aproape de pace. Ceasul ticăie", a mai scris el.

Dmitri Medvedev, care a fost preşedinte al Rusiei în perioada 2008-2012 şi premier între 2012 şi 2020, deţine în prezent funcţia de vicepreşedinte al puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei.

UPDATE 15:00 Patriarhul rus Kirill, sancţionat de Regatul Unit 

Marea Britanie l-a sancţionat pe Patriarhul Kirill, şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, ca parte a unei noi runde de măsuri ca răspuns la invazia Ucrainei. Ministerul de Externe a anunţat într-un comunicat, menţionând sprijinul liderului religios pentru războiul lui Putin.

UPDATE 14:40 Tanc rusesc tractat, după ce a fost lovit de un altul capturat tot de la ruși

O înregistrare video arată cum soldații ucraineni tractează un tanc rusesc lovit de un altul, aparținând tot invadatorilor, pe care forțele ucrainene l-au capturat în apropiere de Dmîtrivka. Armata rusă a suferit o nouă umilire în regiunea Harkov. Ucrainenii au capturat un tanc T-72B3 în apropiere de Dmîtrivka, după ce a fost lovit de un alt tanc capturat de forțele Kievului, T-80BVM, poreclit „Iepurașul”.

UPDATE 14:00 Ministrul ucrainean al apărării: Armele din SUA vor permite Ucrainei să recupereze Crimeea şi Donbasul

Armele americane vor ajuta Ucraina să recupereze teritoriul ocupat de ruși, inclusiv Crimeea și Donbasul, a declarat, joi, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, pentru CNN. „Vom elibera toate teritoriile noastre, toate, inclusiv Crimeea. Crimeea este un obiectiv strategic pentru Ucraina, deoarece este teritoriu ucrainean. Dar ne vom mișca pas cu pas”, a declatat Reznikov. Primul pas va fi stabilizarea situației pe teren pentru a preveni noi pierderi în rândul propriei armate. A doua etapă, a spus el, este împingerea forțelor ruse înapoi în pozițiile lor înainte de invazia din 24 februarie. Abia în a treia etapă vor exista discuții cu partenerii Ucrainei despre „cum să eliberăm teritoriile, inclusiv Crimeea”, a spus Reznikov.

UPDATE 13:50 Oficial ucrainean: Zeci de mii de ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei

„Zeci de mii de ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei”, a declarat ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, într-un interviu pentru CNN. Reznikov a refuzat să ofere cifre exacte ale pierderilor ucrainene, dar a spus că „speră” să fie sub 100.000.

Reznikov a spus că nu este de acord cu cea mai recentă evaluare a SUA conform căreia 16.000 de soldați ruși au fost uciși de la invazie, spunând că numărul victimelor lor este considerabil mai mare.

La 15 iunie, ONU a înregistrat 4.452 de morți de la invazie , dintre care 280 erau copii. Regiunile de est Donețk și Lugansk, unde bombardamentul Rusiei a fost continuu, au înregistrat 2.583 de morți. ONU consideră că cifrele reale sunt „considerabil mai mari”.

Până pe 14 iunie, 5.094.531 de refugiați erau împrăștiați doar în Europa. În restul lumii, ei estimează că există 6,1 milioane de refugiați ucraineni.

UPDATE 13:30 Iohannis: Nu există cuvinte pentru a descrie ororile. Rușii trebuie trași la răspundere

Președintele Klaus Iohannis a ajuns, joi, în orașul martir Irpin, distrus aproape în totalitate de ruși. Șeful statului cere ca vinovații pentru "această tragedie de neimaginat" să fie trași la răspundere. Tot astăzi, Iohannis se va întâlni cu președintele Zelenski, la Kiev. 

"Nu există cuvinte pentru a descrie tragedia umană de neimaginat și distrugerile oribile pe care le-am văzut astăzi în Irpin. Cer din nou ca toți vinovații ruși să fie trași la răspundere de justiția penală internațională, pe care România o susține pe deplin", a declarat Klaus Iohannis, la Irpin.

UPDATE 12:30 Iohannis, Macron, Scholz şi Draghi au vizitat orașul bombardat Irpin

Iohannis, Macron, Scholz și Draghi au ajuns joi în jurul prânzului la Irpin, la periferia Kievului. Cortegiul liderilor europeni a fost înconjurat tot timpul de mai multe echipe de securitate, soldați și numeroși jurnaliști. Iohannis, Macron, Scholz și Draghi au mers pe o stradă din oraşul unde ruşii au distrus 75% din clădiri. Mai multe imagini cu distrugerea Irpinului au fost prezentate liderilor europeni, potrivit televiziunii franceze BFM TV

UPDATE 11:50 Şase alerte de bombardament la Kiev, în timpul vizitei lui Iohannis, Macron, Scholz şi Draghi 

Mai multe alerte de bombardament au răsunat joi, la Kiev, unde preşedintele francez Emmanuel Macron se află în vizită împreună cu Klaus Iohannis, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi, relatează AFP. Liderii europeni se aflau într-un hotel în care au fost cazaţi. Liderii europeni se aflau într-un hotel în care au fost cazaţi. Şase alerte de bombardament s-au auzit la Kiev, potrivit BFMTV, care semnalează o încălcare a spaţiului aerian.

UPDATE 11:40 Cinci elicoptere militare donate Ucrainei de Slovacia 

Slovacia a donat Ucrainei cinci elicoptere militare din seria Mi şi mii de rachete Grad, de concepţie sovietică, a anunţat joi ministrul Apărării de la Bratislava, Jaroslav Nad, potrivit Reuters. "Mă bucur să confirm că mii de rachete slovace Grad de 122 mm şi cinci elicoptere din seria Mi au fost donate în siguranţă forţelor armate ucrainene", a scris Nad, după o întâlnire a miniştrilor apărării din NATO şi din ţări aliate la Bruxelles.

Transportul include patru elicoptere Mi-17 şi un elicopter Mi-2, a spus el, adăugând că acestea au fost deja înlocuite în cadrul forţelor armate slovace de elicoptere UH-60M Black Hawk de producţie americană.

Stat membru al NATO şi vecin vestic al Ucrainei, Slovacia a sprijinit ferm apărarea Ucrainei în faţa invaziei ruse. Bratislava a donat anterior şi alte echipamente militare şi tipuri de muniţie, inclusiv sistemul de apărare antiaeriană S-300. Slovacia a convenit de asemenea să vândă Ucrainei opt noi mortiere autopropulsate Zuzana 2.

UPDATE 11:00 Doi soldați americani, care luptau alături de ucraineni, a fost dați dispăruți

Doi foști soldați americani, care luptă alături de forțele ucrainene în Harkov, au fost dați dispăruți de aproape o săptămână și există temeri că ar fi fost capturați de forțele ruse, potrivit familiilor lor, citate de CNN. Alexander John-Robert Drueke, în vârstă de 39 de ani, din Tuscaloosa, Alabama, și Andy Tai Ngoc Huynh, de 27 de ani, din Hartselle, Alabama s-au alăturat trupelor ucrainene, în urma apelului lui Volodimir Zelenski. Însă, cei doi americani au fost dați dispăruți de aproape o săptămână.

UPDATE 10:50 10.000 de civili blocaţi la Severodoneţk

Aproxmativ 10.000 de civili se află în continuare la Severodoneţk, un oraş considerat cheie în Donbas, pe care armata rusă încearcă să-l cucerească de mai multe săptămâni, anunţă joi într-o postare pe Telegram guvernatorul regiunii ucrainene Lugansk Serghii Gaidai, relatează AFP. Severodoneţkul este bombardat în mod constant de către ruşi.

Trei poduri care legau Severodoneţkul de oraşul vecin Lisiceansk au fost distruse Severodoneţkul avea, înainte de invazia şi războiul ruse, la 24 februarie, 100.000 de locuitori.

UPDATE 9:30 Iohannis, vizită la Kiev, împreună cu Macron, Scholz și Draghi

Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi s-au urcat împreună la bordul unui tren special cu destinaţia Kiev, relatează media italiene şi germane, citate de AFP şi Reuters. Acestora ar urma să li se alăture şi preşedintele Klaus Iohannis, potrivit surselor Observator.

Şeful statului român Klaus Iohannis se va alătura delegaţiei joi dimineaţă, după ce a parcurs un alt traseu. Primele etape ale programului au fost ţinute secrete din motive de securitate.

UPDATE 8:00 Ucraina: Rusia atacă Lugansk din nouă direcţii 

Rusia şi-a concentrat principalele forţe de atac în nordul regiunii Lugansk şi ar fi încercat să atace simultan în nouă direcţii, a declarat şeful armatei ucrainene, potrivit The Guardian, citat de News.ro.

"Lupta aprigă pentru regiunea Lugansk continuă", a declarat Valeriy Zaluzhny, comandantul-şef al forţelor armate. Ruşii folosesc avioane, grenade propulsate de rachete şi artilerie, a adăugat el. 

Serhiy Haidai, guvernatorul regiunii Lugansk, a declarat că armata ucraineană apără oraşul-cheie Severodoneţk şi încearcă să împiedice forţele ruseşti să cucerească oraşul geamăn Lysychansk, situat pe malul opus al râului Siverskii Doneţ. 

UPDATE 7:10 Ucraina: Rusia foloseşte Georgia pentru a ocoli sancţiunile occidentale

Companiile şi persoanele din Rusia recurg la entităţi din Georgia pentru a ocoli sancţiunile occidentale, a afirmat miercuri un grup de parlamentari ucraineni, care a îndemnat Statele Unite să ia măsuri în privinţa acestor acuzaţii, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Aflat la Washington, negociatorul-şef ucrainean David Arahamia a declarat că delegaţia parlamentară urmează să aibă întâlniri la Congresul SUA, Departamentul de Stat şi Trezorerie pentru a creşte gradul de conştientizare a acestei problemei, printre alte subiecte care vor fi abordate. "Ei (ruşii) folosesc foarte mult acum... băncile georgiene, sistemul financiar georgian, companiile georgiene şi aşa mai departe", a spus el reporterilor la un eveniment organizat de German Marshall Fund.

"Dacă eşti un rus sancţionat, intri pe internet, deschizi o companie georgiană, deschizi de la distanţă contul bancar şi începi procesarea", a mai spus David Arahamia, făcând presiuni ca Washingtonul să ia măsuri, fără a oferit însă mai multe detalii sau exemple concrete.

Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, în timp ce ambasada Georgiei a refuzat să comenteze imediat referitor la aceste acuzaţii. Ţările occidentale, sub conducerea SUA, au impus Rusiei sancţiuni fără precedent în urma invadării Ucrainei pe 24 februarie.

Dar sancţiunile nu au fost suficiente, a afirmat Arahamia, care a făcut apel ca administraţia Biden să desemneze Rusia drept stat care sponsorizează terorismului."Va ajuta foarte mult pentru că, dacă este recunoscută ca stat ce sponsorizează terorismului, vor exista o mulţime de probleme de conformitate la nivel mondial... Va ajuta la folosirea sancţiunilor", a adăugat Arahamia.

Washington Post a informat în luna aprilie că preşedintele Volodimir Zelenski i-a cerut omologului american Joe Biden să desemneze Rusia drept sponsor de stat al terorismului, dar liderul de la Casa Albă nu s-a angajat să adopte acţiuni specifice.

Moscova neagă faptul că acţiunile sale în Ucraina au vizat civili şi numeşte invazia sa o "operaţiune militară specială" ce vizează dezarmarea Ucrainei şi eliminarea naţionaliştilor anti-ruşi, în timp ce Ucraina şi Occidentul spun că este vorba de un război de agresiune neprovocat.

UPDATE 7:00 Zelenski a acceptat invitaţiile la summiturile G7 şi NATO de la sfârşitul lunii iunie

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat miercuri seară pe Twitter că a acceptat invitaţiile la summiturile G7 şi NATO care vor avea loc la sfârşitul acestei luni în sudul Germaniei şi, respectiv, la Madrid, transmite dpa, citat de Agerpres.

Preşedintele Zelenski a scris că a "acceptat cu recunoştinţă invitaţia" cancelarului german Olaf Scholz, care îi va găzdui pe liderii G7 la castelul Elmau din Bavaria în perioada 26-28 iunie, precum şi invitaţia secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la summitul care va avea loc în capitala Spaniei în perioada 29 iunie - 30 iunie.

Şeful statului ucrainean nu a precizat dacă va participa personal la aceste reuniuni la nivel înalt sau se va adresa participanţilor prin videoconferinţă, aşa cum a mai procedat anterior.

Secretarul general al NATO anunţase miercuri că preşedintele Ucrainei este invitat să ia parte la summitul Alianţei. El a anunţat, de asemenea, că se aşteaptă ca liderii NATO să decidă la reuniunea de la Madrid cu privire la un sprijin suplimentar pentru armata Ucrainei, care să o ajute să treacă de la echipamentele din epoca sovietică la armele moderne.

Volodimir Zelenski s-a adresat deja celor 30 de şefi de stat şi de guvern din cadrul NATO prin intermediul unei legături video la ultimul summit care a avut loc în luna martie, la Bruxelles.

UPDATE 6:30 Lideri europeni, în vizită la Kiev

Liderii Germaniei, Franţei şi Italiei sunt aşteptaţi joi la Kiev să îşi exprime sprijinul pentru Ucraina, în timp ce aceasta luptă să reziste unui atac necruţător din partea Rusiei, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Organizarea vizitei cancelarului german Olaf Scholz, a preşedintelui francez Emmanuel Macron şi a prim-ministrului italian Mario Draghi a durat câteva săptămâni, cei trei lideri urmărind să depăşească criticile aduse de Ucraina cu privire la răspunsul lor la războiul declanşat de Rusia.

Vizita, care nu a fost anunţată din motive de securitate, are loc cu o zi înainte ca executivul UE să facă o recomandare cu privire la statutul candidaturii Ucrainei la UE, perspectivă faţă de care cele trei ţări au fost reţinute.

Miercuri, în România, preşedintele Macron a spus că este timpul ca Europa să reasigure Ucraina cu privire la ambiţiile sale europene."Suntem într-un moment în care trebuie să trimitem semnale politice clare, noi europenii, către Ucraina şi poporul ei, când acesta rezistă eroic", a spus preşedintele francez, fără a oferi detalii.

Kievul a criticat Franţa, Germania şi, într-o măsură mai mică, Italia, pentru sprijinul reţinut acordat Ucrainei, acuzându-le că au întârziat livrarea de arme şi că au pus propria lor prosperitate înaintea libertăţii şi securităţii Ucrainei.

Oleksii Arestovici, un consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, a declarat săptămâna aceasta pentru ziarul german Bild că este îngrijorat că cei trei lideri vor face presiuni asupra Kievului să accepte un acord de pace favorabil preşedintelui rus Vladimir Putin. "Vor spune că trebuie să punem capăt războiului care provoacă probleme alimentare şi probleme economice... că trebuie să-i salvăm faţa lui Putin", a spus el, referindu-se la declaraţiile preşedintelui Macron din această lună, conform cărora este vital ca liderul rus să nu fie umilit.

Răspunzând acestei îngrijorări, premierul Mario Draghi a declarat marţi că este important ca discuţiile de pace să înceapă cât mai curând posibil, dar a adăugat că acestea trebuie să fie "în condiţiile pe care Ucraina le consideră acceptabile".

Este de aşteptat ca preşedintele Ucrainei să pledeze pe lângă cei trei lideri pentru trimiterea de arme care să ajute armata să reziste presiunii exercitate de invadatorii ruşi.

Kievul a fost deosebit de critic cu privire la ajutorul militar al Germaniei, iar ambasadorul ucrainean la Berlin, Andrii Melnik, a declarat pentru postul german NTV că aşteaptă ca Olaf Scholz să trimită armamentul greu promis de mult timp, dar încă nelivrat.

Cancelarul Scholz a respins acuzaţiile că ar fi tărăgănat acordarea sprijinului militar atât de necesar. El a declarat că este unul din cei mai mari susţinători militari şi financiari ai Ucrainei şi că instruirea soldaţilor ucraineni pentru a folosi sistemele sofisticate de artilerie pe care le oferă cere timp.