Viitorul relaţiilor României cu NATO şi SUA, în contextul războiului Rusia - Ucraina. Perspectiva Nadiei Crişan, director executiv la Princeton

S-a împlinit o lună de când ucrainenii luptă pentru propria viaţă, pentru libertate şi pentru integritatea teritorială, în timp ce ruşii continuă să le bombardeze oraşele. Nadia Crişan, director executiv la Universitatea Princeton şi fost diplomat român la Washington, a analizat poziţia României în cadrul NATO, pornind de la relaţiile bilaterale cu Statele Unite ale Americii. Consideră că viitorul ţării noaste în Alianţa Nord-Atlantică ar putea fi unul promiţător, în funcţie de principiul cererii şi al ofertei.

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

Joi seară, la Interviurile lui Marius Pancu a fost invitată Nadia Crişan, director executiv la Universitatea Princeton şi fost diplomat român la Washington. Prin prisma experienţei sale şi pe baza analizei relaţiilor internaţionale - puse la grea încercare de criza de securitate din Europa de Est -, comentează poziţia României în contextul NATO şi al războiului pornit de Rusia în Ucraina. 

Interviu cu Nadia Crişan, director al Universităţii Princeton

Interviul poate fi urmărit integral în materialul VIDEO. Redăm în continuare câteva din principalele idei enunţate de Nadia Crişan, director executiv al Universităţii Princeton şi fost diplomat român la Washington, în dialog cu Marius Pancu.

Marius Pancu: De ce Joe Biden merge vineri în Polonia şi nu a inclus România pe harta turneului său?

Nadia Crişan: Situaţia este destul de complicată în dialogul cu Polonia. În ultimul an, de la preluarea Casei Albe de către administraţia Biden au existat relaţii reci între Statele Unite şi Plonia, ceea ce, în acest context al războiului din Ucraina, nu poate exista. E necesar să se strângă aceste relaţii, să se îmbunătăţească. Sunt convinsă că vicepreşedintele Kamala Harris a avut câteva mesaje importante pentru preşedintele Duda şi premierul Morawiecki. Însă mandatul nu a fost de negociere şi de decizie, ci strict de transmitere a unor mesaje de la Casa Albă. De aceea mă aştept ca mâine să avem câteva anunţuri importante în ce priveşte relaţia bilaterală între Statele Unite şi Polonia. Apoi, unitatea NATO (...) şi elemente principale şi importante, cu mesaje directe pentru Vladimir Putin. 

De ce nu vine Joe Biden în România

Nadia Crişan: Între România şi Statele Unite, relaţia bilaterală este mai caldă, mai armonoasă şi predictibilă. România este un partener stabil al administraţiei americane, motiv pentru care, la acest moment, în contextul vizitei lui Joe Biden în Europa, nu se impune o vizită la Bucureşti. Sunt convinsă că s-au discutat aspecte şi din relaţia bilaterală a României cu SUA, în cadrul vizitei Kamalei Harris. 

Viitorul relaţiilor României cu NATO

Marius Pancu: Cum vor arăta de acum înainte relaţiile României cu NATO, în lumina evenimentelor pe pe flancul estic?

Nadia Crişan: Avem forţe suplimentare în ţara noastră, un demers absolut necesar. Nu doar de poziţionare, ci şi de pregătire în faţa unui eventual atac al Rusiei pe graniţa cu România, în cadrul NATO. Iar în ceea ce priveşte relaţia cu SUA, mă aştept la o intensificare. Aici nu este vorba despre sprijinul Ucrainei, pe care noi îl dăm, ci şi de reconstrucţie a Ucrainei la momentul potrivit şi de ajutor pentru România, în condiţiile în care a demonstrat că este prezentă 100% alături de statele membre, în ajutorul refugiaţilor ucraineni. România rămâne un partener foarte bun.

Marius Pancu: Ar putea căpăta România o pondere mult mai importantă în relaţia bilaterală?

Nadia Crişan: În orice situaţie în societate, principiul pe care lumea cred că se bazează este acela al cererii şi al ofertei. Cere şi ţi se va da. Depinde foarte mult ce va cere România de la NATO. (...) Am încredere că există informaţii privind ce poate să ceară România şi ce poate să primească. E important să vedem ce va spune preşedintele Iohannis, după summit-ul de astăzi. (...) România demonstrează că ştie cum să ducă relaţiile diplomatice, cum să conducă un dialog cu aliaţii, în particular şi nu în public.