Vaccinul, singura armă împotriva COVID. Cum funcţionează concret vaccinul adus în România

Vaccinul care a ajuns astăzi în România, dezvoltat de companiile Pfizer si Biontech are şi un nume- COMIRNATY. Un studiu clinic demonstrează că serul de imunizare are o eficienţă de 95% în prevenirea infectării cu COVID-19.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Cercetarile pentru acest vaccin au inceput inainte de declararea oficiala a pandemiei. Initial erau separate: in germania le efectua compania BioNTech iar in Statele UNite, Pfizer. In martie cele doua companii si-au unit eforturile dupa ce au descoperit ca aveau aceesi directie de cercetare. 

Mai exact, ele vanau poteinele pe care SARS-CoV-2 le foloseşte pentru a intra în celulele umane: celebrele proteine spike

Ca sa ajunga la ele s-au folosit de un asa numit ARN mesager, un material genetic pe care celulele noastre îl citesc pentru a fabrica proteine. Este sămânţa vieţii pentru anumite tipuri de virus, precum coronavirusul. Moleculele sunt fragile şi ar fi distruse de enzimele noastre naturale, dacă ar fi injectate direct în corp. Pentru a proteja vaccinul, Pfizer şi BioNtech împachetează aceste molecule în bule uleioase din nanoparticule. 

Ce se întâmplă după injectarea în corp a vaccinului

Dar sa revenim la vaccin. O data cu injectarea in corpul fiecaruia dintre cei vaccinati incepe un razboi inteligent care ajuta corpul sa faca fata unei eventuale infectari. Este precum in razboi cand armata pusa in dificultate timp de un an pe toate fronturile primeste o arma noua. Tactic vorbind după injectare, particulele se ataşează de celule si elibereaza ARN-ul mesager. Precum niste servicii de informatii, celulele citesc informaţia şi construiesc proteina spike. Acestea la randul lor formează ţepi care se lipesc formand proeminenţe şi fragmentele de proteine spike pot fi recunoscute de sistemul imunitar.

De aici corpul e pregatit de invazia viruslui. Celulele contin proteine spike şi fragmente de proteine, care pot fi preluate de celulele imunitare numite celule antigen dar si celulele ajutătoare T, un fel de cercetasi care dau alarma cand vine invazia.

Toate aceste celule dar si alte celule imune, numite limfocite de tip B, avand informatiile date de mesagerul ARN sunt capabile sa blocheze proteinele viruslui si, ajutate de celulele T, incep să fabrice anticorpii de care avem atata nevoie.

Si asta, pe timp indelungat. Tocmai de aceea vaccinul va avea două injecţii administrate la 21 de zile unul de altul. Deocamdata insa nu este cat de lunga este perioada in care corpul este gata sa lupte impotriva COVID insa cercetaorii sunt convinsi tehnica de lupta celulele o vor cunoaste câteva zeci de ani.