Tradiţiile şi obiceiurile de Ignat, transformate în pachete turistice

Înainte de a se strânge în jurul mesei de Crăciun, familiile s-au reunit pentru o tradiţie veche, Igantul. În satele României, porcii crescuţi peste an au fost sacrificaţi încă din zorii zilei, pentru ca măcelarii să aibă timp să ajungă în cât mai multe gospodării.

• CALCUL. Profitul obținut astăzi de un român care ar fi cumpărat un lingou de aur în 2019

Înainte de a se strânge în jurul mesei de Crăciun, familiile s-au reunit pentru o tradiţie veche, Igantul. În satele României, porcii crescuţi peste an au fost sacrificaţi încă din zorii zilei, pentru ca măcelarii să aibă timp să ajungă în cât mai multe gospodării. Tradiţiile de Ignat au devenit atât de populare încât s-au transformat şi în pachete turistice, la pensiuni.

Şoriciul de Ignat a devenit o delicatesă care umple pensiunile, înainte de Crăciun. Sacrificat imediat după răsărit, aşa cum dictează tradiţia, porcul este pregătit pentru oaspeţi.

Cosmin Manciu, tăietor de porc: A fost preparat cu paie, cu ferigă, pentru a da o aromă specială cel puţin aşa, mai ales zonei, unde este şi ferigă şi paie.

Mai multe ajutoare trudesc, ca până la lăsarea serii să pună pe masă ciorbă, cârnaţi, caltaboşi, dar şi pomana porcului. Ca să aibă spor, gazdele au avut grijă să-şi omenească oaspeţii cu ţuică fiartă.

În Banatul montan, pentru trei zile de cazare, care includ şi pomana porcului de Ignat, două persoane plătesc 1.800 de lei.

Cine are rude la ţară poate asista la ritualul de dinainte de Crăciun cu un singur preţ: să pună osul la treabă.

Este şi perioada în care slănina şi cârnaţii ajung la saramură sau la afumat, ca să ţină toată iarna. În localitatea Lueta din Harghita, însă, conservarea se face cu apă. Izvorul care trece pe sub sat asigură toată sarea de care au nevoie gospodarii.

Sacrificarea porcului pe 20 decembrie este un obicei vechi de sute de ani. Denumirea de Ignat vine de la Sfântul Ignatie, care este sărbătorit azi.