O credinţă de-o seamă cu lumea: prin ce se diferenţiază comunitatea hasidică de ceilalţi evrei

În nordul țării, renaşte, din propria cenuşă, o credinţă de-o seamă cu lumea. Evreii ultra-ortodocşi şi-au reconstruit sinagoga din Sighetul Marmaţiei, loc sfânt de rugăciune pentru comunitatea hasidică. Piatra de temelie a impunătoarei construcţii a fost pusă de Aron Tei-tel-baum, nepotul marelui rabin Joel Tei-tel-baum, şi tot el a fost cel care a scris ultimele cuvinte din Thora, cartea sfântă. O echipă Observator a pătruns în sânul comunităţii ultra-ortodoxe Satmar. Iată cum arată cea mai nouă şi mai mare sinagogă din acest colţ de lume.

• ANIMAŢIE. Imagini apocaliptice chiar în ziua de Paşte: Natura s-a dezlănţuit cu furie şi a măturat totul în cale în mai multe localităţi din ţară

Greu de crezut că aceste imagini au fost filmate în România. E 2017, iar mulţimea asistă la aşezarea pietrei de temelie a celei mai noi şi a uneia dintre cele mai mari sinagogi din Estul Europei. Iniţiatorul a fost rabinul-şef Aron Teitelbaum, unul din liderii comunităţii Satmar. Lăcaşul de cult a fost reconstruit pe ruinele vechii sinagogi ortodoxe distruse de nemţi la 1944, la câţiva paşi de monumentul Holocaustului.

Strămoşii care au dat naştere liniei Satmar sunt îngropaţi aici, iar pentru hasidici, sunt sfinţi

Pentru noi, Sighetu Marmaţiei e sinonim cu lagărul în care au murit oameni mari de stat care s-au opus comunismului. Pentru comunitatea hasidică, e loc de pelerinaj şi pământ sfânt. Aici îşi are originea dinastia Satmar - o mare comunitate de evrei ultraortodocşi stabiliţi acum în Brooklyn. Strămoşii care au dat naştere liniei Satmar sunt îngropaţi aici, iar pentru hasidici, sunt sfinţi. Deşi noua clădire a sinagogii a fost gata încă din 2020, pandemia i-a ţinut departe pe membrii comunităţii şi abia în noiembrie anul trecut a fost inaugurată cum se cuvine. Un Boeing 737 Dreamliner a adus, de peste ocean, peste 400 de credincioşi.

Nimeni din afara comunităţii nu a trecut atunci de uşile ferecate ale lăcaşului de cult. O echipă Observator a avut zilele acestea onoarea de a păşi pe pământul sfânt. Impunătoarea clădire şochează prin simplitate. Pardoseala e îmbrăcată în granit adus din India, pereţii poartă marmură de Spania. Pentru că regulile pandemiei erau încă în vigoare la inaugurare, în sala de rugăciune sunt, astăzi, doar 50 de scaune. Membrii comunităţii pot intra doar după un ritual de purificare. Iar baia rituală are propriile reguli. "Este un bazin în care apa are în permanență 41 de grade și cel mai important nu este acest lucru, ci faptul că toată apa vine din cer. În hasidism și în tot evreismul ortodox este interzis să folosești apă pompată", a declarat Teofil Ivanciuc, ghid cultural.

După ce se îmbăiază în apa de ploaie, credincioşii pot pătrunde în sala de rugăciune. Aici, într-un loc în care doar rabinul are voie să stea, e adusă Thora, Cartea Sfântă. E scoasă din seif doar în zilele de sabat și de sărbătoare. "Este esența sinagogii. O sinagogă nu poate exista dacă nu are Thora. Thora trebuie să fie lucrată într-un anumit fel. În cazul nostru este vorba despre un sul din piele de vițel, de pergament, având circa 60-70 de metri lungime pe care au fost pictate manual cele cinci cărți ale bibliei. Pentateuhul", a declarat Teofil Ivanciuc, ghid cultural.

Două milioane de dolari a costat reconstruirea întregii sinagogi

Două milioane de dolari a costat reconstruirea întregii sinagogi. 400.000 de dolari costă doar Thora. Realizată din aur și argint, Cartea Sfântă e ținută întotdeauna în picioare, iar în zilele mari e îmbrăcată cu acoperământul de culoare albă. Dacă Thora se deteriorează, e îngropată exact după ritualul unei slujbe de înmormântare săvârșite la ceremonia unui evreu din Dinastia Satmar. "S-ar putea sa fie una din cele mai scumpe Thore din lume, este şi foarte nouă şi făcută exact pe acelaşi stil ca şi Thorele de când lumea. Această carte a fost desăvârşită aici în sinagogă, adică ultimele litere din ea au fost pictate personal de către marele rabin Aron Teitelbaum în ziua inaugurării", a declarat Teofil Ivanciuc, ghid cultural.

Sulurile sfinte pot fi atinse doar de membrii comunităţii. În sinagogă există şi o sală de lectură, în care hasizii studiază scrieri religioase. Elementul comun pe care îl au toate camerele din interiorul sinagogii este mezuza. "Pe toate ușile, pe ușorul drept, la înălțimea statului omului se află acest gen de obiecte. Au diferite forme și sunt din diverse materiale. Se numesc mezuze. Sunt niște recipienți, practic niște cilindri care conțin un fragment de pergament, un fragment de sul din Thora, cartea sfântă. Este o binecuvântare: Ascultă Israel: Bunul Dumnezeu este unul! Dumnezeu este tare!", a declarat Teofil Ivanciuc, ghid cultural.

Ascuns de ochii lumii, în spatele unor ziduri înalte, e micul cimitir în care îşi dorm somnul de veci fondatorii dinastiei Satmar. Construit din marmură verde, primul cavou este datat 1700. Deasupra lui, câteva pietre de râu sunt semn că a fost vizitat recent de pelerini. Scrisorile pe care membrii comunităţii le aduc de peste ocean îl acoperă aproape în întregime. Cea mai marcantă personalitate a dinastiei a fost Joel Teitelbaum. Un rabin în faţa căruia se închinau regi, un om pe care statutul l-a salvat până şi din trenul care-l ducea către lagărul de la Auschwitz.

De când e construită sinagoga, patronii hotelurilor din oraş văd un viitor pentru afacerile lor

"În gara din Budapesta a fost căutat de niște oameni ciudați care au întrebat cine este Joel Teitelbaum și cu tot respectul a fost scos de acolo și a ajuns în Elveția. A stat în Elveția nu multă vreme, apoi a plecat în noul stat, Israel. Dar nu a stat mult acolo pentru că nu i-a plăcut și s-a dus în Statele Unite", a declarat Felician Pop, istoric. În Statele Unite prosperă, astăzi, evreii ultraordocși - făuritorii Sinagogii din Sighetu Marmației. Rabinul Aaron Teitelbaum este cel care le călăuzește pașii în rugăciune. Un om în top 100 de miliardari ai lumii. Proprietăţile comunităţii Satmar din New York sunt estimate la multe miliarde de dolari. 15.000 de evrei trăiau pe malul Tisei înainte de al doilea război mondial. Azi, în oraş abia dacă mai numeri 30 de familii. În Maramureşul Istoric, erau la 1940, 20.000 de evrei ultraortodocşi. Azi, vin doar în pelerinaj.  

De când e construită sinagoga, patronii hotelurilor din oraş văd un viitor pentru afacerile lor. "Cred că a schimbat foarte mult faţa oraşului şi cum o văd mai ales turiştii străini, care, de când este renovată, primim foarte multe cereri de cazare, din Statele Unite, mai ales pentru vara aceasta", a declarat Raluca Condrat, reprezentant unitate de cazare. Dinastia Satmar este una dintre cele mai mari dinastii hasidice din New York. Numără, azi, în jur de 75.000 de membri. Sunt oameni bogaţi, cu afaceri în aur, diamante sau construcţii. Dar hainele pe care le poartă nu te lasă să îi citeşti uşor. Comunitatea funcţionează după reguli stricte. Vorbesc idiş, sunt anti-sionişti feroce, îşi tund barba şi părul într-un fel anume, resping cultura modernă şi îşi cresc copiii departe de tehnologie.