Săptămâna de lucru de 4 zile în România. Când ar putea intra în vigoare modelul preluat din Vest

Ridicarea restricţiilor aduce un nou val de schimbări pe piaţa muncii. După doi ani de şedinţe online, marile companii şi-au anunţat deja angajaţii că redeschid birourile. Viaţa profesională nu va mai arăta însă niciodată ca înainte de pandemie. Modul de lucru clasic va fi, mai degrabă, opţional, iar trecerea se va face treptat. În acelaşi timp, ar putea fi stabilită prin lege săptămâna de lucru de 4 zile. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Julia este director regional într-o multinaţională care are peste 3.500 de angajaţi, doar în România. De la începutul pandemiei, a lucrat numai de acasă. Din spatele monitorului, a făcut inclusiv angajări. Colegi noi, pe care nu i-a întâlnit niciodată.  

Julia Moater: director, Cloud Solutions: Noi o să deschidem birourile din 4 aprilie. O să avem de ales între trei variante: office permanent, work from home permanent sau flex, două, trei zile de acasă, două, trei zile de la birou. Eu aş alege flex.   

Acelaşi lucru l-ar alege 6 din 10 angajaţi români, care spun că s-ar întoarce la munca de la birou, pentru câteva zile pe săptămână. Totuşi, 38% încă preferă varianta de la distanţă. În acelaşi timp, pentru 24% dintre angajaţii români, posibilitatea de a îşi alege modul de lucru reprezintă un avantaj atunci când sunt în căutarea unui nou job. Sunt efectele directe ale pandemiei asupra relaţiilor de muncă. 

Corina Diaconu, specialist resurse umane: 80% dintre companii chiar plănuiesc schimbări semnificative privind munca de acasă, pe care vor să o păstreze parţial şi de acum încolo.

Raluca Dumitra, marketing manager: Dacă ne uităm la luna ianuarie versus luna februarie, observăm că numărul de job-uri remote este în scădere. Toată această perioadă a fost plină de provocări, mai ales la nivel emoţional, am vorbit foarte mult de burnout şi atunci e nevoie să ne reunim cu toţii pentru a recupera şi pe partea de relaţii profesionale şi de relaţii sociale. 

Mutarea în online a activităţii multor companii a însemnat şi mai puţine cheltuieli. Peste 11.000 de dolari pe an. Este economia pe care ar face-o companiile pentru fiecare angajat care lucrează de acasă, potrivit unui studiu global. Suma se adună din chirii, consumabile, productivitate crescută, dar şi o rată mai mică a absenteismului la locul de muncă. De cealaltă parte, şi angajaţii ar economisi cu până la 4.000 de dolari pe an şi asta, în principal, pentru că nu mai folosesc maşina ca să meargă la serviciu. 

Odată cu ridicarea stării de alertă, dispar şi beneficiile pentru şomajul tehnic, indemnizaţia părinţilor pentru şcoala online şi facilităţile fiscale ale angajatorilor. 

Costel Gâlcă, avocat dreptul muncii: Angajatorii pot să mai reducă timpul de lucru cu până la 80% încă timp de trei luni de zile. Până la sfârşitul acestei luni poate să mai acorde o indemnizaţie de 75%. După această dată şi după aceste termene, se va reintra în normal. 

Inspiraţi de modelele testate până acum de Islanda, Marea Britanie şi, mai nou, Belgia, aleşii pregătesc o nouă schimbare în arhitectura organizaţională. Săptămâna de lucru de patru zile este o iniţiativă legislativă care ar permite reorganizarea celor 40 de ore obligatorii.

Daniel Fenechiu, senator PNL: Pe de-o parte, costurile logistice legate de birou, de funcţionare ale companiei scad. Pe de altă parte, salariatul are posibilitatea să aibă trei zile libere să stea cu familia. Nu afectează randamentul, nu afectează productivitatea, acolo unde se poate. 

Propunerea legislativă aşteaptă să fie avizată, iar un vot final ar putea primi până la sfârşitul lunii iunie.