Ce mai putem face când natura se dezlănţuie. Prețul scump al poluării e plătit de fiecare dintre noi

Poluăm la fiecare pas pe care îl facem. Când mergem cu maşina, când ne construim o casă fără a ţine cont de reguli sau când umplem coşul de cumpărături până la refuz şi aruncăm jumătate din ce am cumpărat după câteva zile. Decontul unui astfel de comportament - furtuni puternice, ca cea de aseară, din Bucureşti, sau canicula extremă care ne afectează de câteva zile.

• Burduja şi-a depus candidatura şi l-a comparat pe Nicuşor Dan cu un instalator: "Cine a lucrat aici?" Firea şi Piedone, replici acide de la distanţă

Iulia Pop, reporter Observator: ”Când natura se dezlănțuie, ar trebui sa punem câteva intrebari. De se întâmplă asta? Unde greșim? Ce nu facem bine? Conduc acum o mașină de teren, 1500 de cm, diesel. Un vehicul care are un consum mediu de 7 l/la 100 km. Ce înseamnă asta? Un litru de motorină arsa aruncă în atmosfera peste 150 de grame de dioxid de carbon. Ce putem face? Să luăm tramvaiul sau troleibuzul. E drept nu avem climatronic și nici 22 de grade celsius ca în mașină, dar sunt vehicule mai puțin poluante. Un singur motor pentru un număr mai mare de persoane”.

Punem natura la plată şi ori de câte ori mergem la cumpărături.

Iulia Pop, reporter Observator: ”În supermarketuri dam, de fiecare data, o lecție de iresponsabilitate. Cumparam mult și fără rost. O risipă alimentara cu efecte devastatoare asupra mediului”.

Şi pentru că nu mâncăm tot ce cumpărăm.

Iulia Pop, reporter Observator: ”Când vine vorba de aruncat la gunoi, chiar dacă vrem să fim eco, nu prea ne iese. Ambalaje, resturi alimentare, hârtii - multe ajung într-un singur loc. Dintr-un astfel de coș gunoi e greu să fie reciclate. Iar exemplele pot continua”.

Iulia Pop, reporter Observator: ”Şi atunci ne mai întrebam o dată. Când natura se dezlănțuie cine e de vina? la un moment dat, cineva trebuie sa spună STOP”.

Iar stop trebuie să spună fiecare dintre noi. Specialiştii spun că deşi natura este imprevizibilă, există metode de a te apăra chiar şi de furia ei. În Bucureşti, după furtuna de aseară, pagubele ar fi putut fi mult mai mici dacă s-ar fi ţinut cont de anumite reguli.

Emil Ivănescu, presedinte Ordinul Arhitecţilor Bucureşti: ”E foarte important să gândeşti foarte bine urbanisitc spaţile, astfel încât vântul să poată fi menţinut în nişte parametri corecţi. De aia există şi filtre, filtre de vegetaţie, mobilier urban static, sunt foarte multe elemente care îşi au rostul lor”.

Preţul indiferenţei noastre nu-l plătim doar noi, în România. Europa întreagă se confruntă în ultima vreme tot mai des cu fenomene meteo extreme, de neimaginat în alte vremuri. În urmă cu două săptămâni, Germania a fost lovită de o tornadă devastatoare şi inundaţii, care au lăsat în urma lor 181 de morţi şi cel puţin 73 de dispăruţi. Iar la începutul acestei săptămâni o furtună însoţită de grindină a făcut prăpăd în Italia.