Antena Meniu Search
x

Dobânda cheie a ajuns la un record al ultimilor 12 ani. BNR anunţă o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul III

Noi veşti proaste pentru românii cu credite. În contextul inflaţiei ridicate, Banca Naţională a României a majorat din nou dobânda cheie, cu 0,75 puncte procentuale. Este o creştere care a depăşit toate aşteptările analiştilor. Dobânda cheie a ajuns astfel la un record al ultimilor 12 ani. BNR anticipează o încetinire puternică a creșterii economice în trimestrul III față de cel precedent, precum și o creștere a inflației până spre finalul anului.

De Mădălina Chiţac la 05.10.2022, 17:02
Vezi și

Dobânda de referinţă a ajuns la 6,25% de la 5,50%, aşadar o creştere de 0,75 puncte procentuale. Este a şaptea creştere făcută de BNR în decursul anului în încercarea de a mai potoli rata inflaţiei care a ajuns la peste 15% în luna august. În perioada următoare ne aşteptăm ca băncile să crească şi ele dobânzile, deci rate mai mari de plată. Automat şi Roborul va creşte. Momentan, Roborul este la 7,93% iar IRCC-ul a ajuns la 4,06%. Ultima majorare a dobânzii cheie a fost făcută de BNR în luna august. O nouă şedinţă de politică monetară este programată în noiembrie.

Potrivit BNR, cele mai recente date sugerează o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul III iar rata anuală a inflaţiei va continua să crească, dar într-un ritm vizibil încetinit

BNR: Rata anuală a inflaţiei va continua să crească, dar într-un ritm vizibil încetinit

Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, dar într-un ritm vizibil încetinit, conform evaluărilor BNR, care indică şi că războiul din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei.

Pe acelaşi subiect

”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice – inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energie electrică -, precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parţial contrabalansat de efecte de bază dezinflaţioniste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor”, a anunţat BNR miercuri, după şedinţa CA pe probleme de politică monetară, relatează news.ro. 

Potrivit BNR, escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

”Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina”, menţionează Banca Naţională.

Totodată, conform BNR, incertitudini şi riscuri majore sunt asociate şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populaţie şi firme, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari. Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, mai menţionează Banca Naţională în comunicatul emis după şedinţa CA.

BNR: Cele mai recente date sugerează o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul III

Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul III faţă de intervalul precedent.

"Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul III faţă de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Evoluţia implică totuşi o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condiţiile decelerării creşterii consumului privat. Relevantă din această perspectivă este scăderea dinamicii anuale a comerţului cu amănuntul şi a comerţului auto-moto, dar mai cu seamă a serviciilor prestate populaţiei în luna iulie. În acelaşi timp, producţia industrială şi volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare şi-au amplificat contracţia în termeni anuali, dar volumul lucrărilor de construcţii şi-a accelerat semnificativ creşterea anuală", susţin reprezentanţii BNR, într-un comunicat citat de Agerpres. 

Totodată, exporturile de bunuri şi servicii şi-au diminuat marginal variaţia anuală în luna iulie, în timp ce importurile şi-au majorat-o uşor, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe, ceea ce a condus la reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial faţă de media trimestrului II, şi mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat şi o deterioarare a evoluţiei soldului balanţelor veniturilor secundare în această lună. Sursa citată aminteşte că în cel de-al doilea trimestru activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea, faţă de intervalul precedent, la 2,1%, de la 5,1% în trimestrul I, dar mult mai modest decât s-a anticipat.

"Evoluţia face probabilă o creştere moderată a excedentului de cerere agregată şi în acest interval, contrar aşteptărilor. În termeni anuali, creşterea PIB a decelerat doar uşor în trimestrul II, la 5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, continuând astfel să depăşească semnificativ previziunile. Aportul majoritar la creşterea economică a fost adus însă de variaţia stocurilor (7,3 puncte procentuale), în timp ce contribuţia consumului privat - secundară ca mărime - s-a diminuat mult faţă de trimestrul precedent (la 4,7 puncte procentuale), iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deşi s-a mărit uşor", se arată în comunicatul BNR.

Totodată, evoluţia exportului net a redevenit puternic contracţionistă, în condiţiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri şi servicii. Datele BNR arată că efectivul salariaţilor din economie şi-a încetinit creşterea în iunie-iulie, pe seama evoluţiilor din sectorul privat, iar reducerea ratei şomajului BIM, până la 5,1% în luna august, a fost însoţită pe parcursul trimestrului II de restrângerea uşoară a cererii de forţă de muncă.

De asemenea, cele mai recente sondaje indică o scădere uşoară a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, după creşterea neîntreruptă a acestuia din ultimele 6 trimestre, precum şi o relativă slăbire a intenţiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp, în contextul costurilor extrem de ridicate cu energia şi al incertitudinilor generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile tot mai severe asociate.

Potrivit Băncii centrale, pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar s-au stabilizat în perioada recentă la valori marginal superioare celor atinse spre finele lunii iulie, după uşoare ajustări în scădere înregistrate în august, pe fondul ultimei decizii de politică monetară şi al mesajelor transmise de banca centrală în acest context.

La rândul lor, randamentele titlurilor de stat au recuperat parţial descreşterile consemnate în iulie-august, plasându-se pe o traiectorie moderat ascendentă în septembrie, similar evoluţiilor din economiile avansate şi din regiune, în contextul întăririi ferme a politicii monetare de către bănci centrale majore, asociată cu o deteriorare a sentimentului pieţei financiare internaţionale.

"Rata medie a dobânzii la creditele noi, dar şi cea aferentă depozitelor noi la termen şi-au accelerat însă puternic creşterea în iulie-august, inclusiv pe segmentul populaţiei. În această conjunctură, leul şi-a corectat integral în luna septembrie aprecierea semnificativă faţă de euro acumulată în iulie-august, alimentată consistent şi de evoluţii interne de natură sezonieră. În raport cu dolarul SUA, moneda naţională s-a depreciat ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele financiare internaţionale", menţionează reprezentanţii BNR în comunicat.

Dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a intrat pe o traiectorie descendentă la începutul semestrului II, reducându-se treptat până la 15,9% în luna august (de la 17,5% în iunie), în condiţiile accentuării descreşterii variaţiei înalte a componentei în lei. Ponderea acesteia în creditul acordat sectorului privat s-a redus uşor, la 71,8% în august (de la 72% în iunie), a transmis BNR. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News!

Observator » Stiri economice » Dobânda cheie a ajuns la un record al ultimilor 12 ani. BNR anunţă o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul III