BNR a majorat dobânda cheie la 6,25% pe an, de la 5,50%. O decizie peste așteptările analiștilor
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința miercuri a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât miercuri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25% pe an, de la 5,50% pe an anterior, începând cu data de 6 octombrie 2022. De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25% pe an, de la 6,50% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25%, de la 4,50% pe an.
Totodată, în şedinţa de miercuri, reprezentanţii CA al BNR au decis păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. La începutul acestui an dobânda cheie se situa la nivelul de 2% pe an.
BNR se așteaptă la o încetinire puternică a economiei și o creștere a inflației
Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, susţin reprezentanţii Băncii Naţionale a României.
- Cu cât vor crește ratele românilor cu IRCC după ce indicele a explodat. Calcul în cazul unui credit de 70.000 de...
- Cresc dobânzile la creditele cu IRCC. Indicele a urcat la 4,06% de la 2,65% pentru următoarele trei luni
- Câţi bani au de dat în plus românii dacă IRCC atinge valoarea actuală a Roborului: Calcul: Rata lunară, la un...
"Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice - inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energie electrică - precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parţial contrabalansat de efecte de bază dezinflaţioniste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor", se menţionează în comunicatul băncii centrale.
Potrivit sursei citate, escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.
Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina, consideră reprezentanţii BNR.
De asemenea, aceştia afirmă că incertitudini şi riscuri majore sunt asociate şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populaţie şi firme, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,32 la sută în august, marginal peste nivelul prognozat, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. Creşterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansată totuşi în mare parte de scăderea preţului combustibililor (pe fondul compensării preţului carburanţilor şi al descreşterii cotaţiei petrolului), precum şi de efectele de bază asociate evoluţiei preţurilor la energie.
"Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susţinut în primele două luni ale trimestrului III, dar încetinit în raport cu trimestrele precedente, urcând la 10,4 la sută în iulie, de la 9,8 la sută în iunie, şi la 11,2 la sută în luna august, uşor peste nivelul prognozat, în principal sub influenţa unor noi creşteri ale preţurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluţia componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale costurilor crescute cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de producţie. Acestea au fost potenţate de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate", se menţionează în comunicatul băncii centrale.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în luna august la 13,3 la sută, de la 13 la sută în iunie. Totodată, rata medie a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în august la 11 la sută şi la 9,5 la sută, de la 9,3 la sută, respectiv, 7,9 la sută, în iunie 2022.
Potrivit sursei citate, efecte inflaţioniste ale şocurilor pe partea ofertei continuă să crească în Europa şi alte ţări dezvoltate, semnificativă fiind dinamica la nivelul inflaţiei de bază. În zona euro, rata anuală a inflaţiei IPC a ajuns la 10 la sută în luna septembrie, iar în ţări vecine României aceasta se situează între 15 la sută şi 19 la sută.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰