Video Românii, îngrijoraţi de amploarea luată de fenomenul drogurilor. Specialiştii ne sfătuiesc să învăţăm lecţia de la statele vestice

În România printre cele mai căutate, dar şi periculoase droguri sunt etnobotanicele, adică noile substanţe psihoactive care pot provoca dependenţă de la prima doză. Acest lucru este confirmat şi de marea majoritate a celor care au răspuns studiului realizat de The Center for International Research and Analyses, la comanda Antena 3 CNN. 

A crescut consumul de droguri

• 66%- a crescut
• 23%- a rămas la fel
• 3%- a scăzut
• 8%- nu răspund <Sursa: The Center for International Research and Analyses>

Vezi și

Creşterea consumului este confirmată şi de rapoartele oficiale.

Datele ultimului raport al agenției naționale antidrog arată că până în anul 2022 unul din 10 români a încercat droguri cel puţin o singură dată. Cea mai mare rată de consum a fost observată la tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani. 

Din îngrijorarea oamenilor se nasc şi soluţii. Peste 60 dintre participanţii la studiu sunt de părere că statul trebuie să asigure acces la îngrijirile medicale de specialitate, iar jumătate dintre aceştia consideră că prioritatea în domeniul de sănătate publică o reprezintă lupta împotriva substanţelor interzise. 

Priorităţi de sănătate publică

• 66%- acces la îngrijiri medicale
• 50%- combaterea consumului de droguri
• 44%- prevenirea bolilor cronice
• 33%- combaterea consumului de alcool
• 25%- combaterea fumatului <Sursa: The Center for International Research and Analyses>

"Susţinere în societate există la un nivel uriaş. Pentru că e văzută ca o problemă reală. Oamenii sunt extrem de îngrijoraţi şi nu văd o strategie pe termen mediu şi lung", a declarat Vladimir Ionaş, sociolog CIRA. 

În căutarea unei rezolvări care să dea şi rezultate bune, experţii recomandă preluarea unor exemple privind legislaţia şi măsurile luate de alte ţări pentru combaterea consumului de droguri. Unul dintre modele vine din Portugalia, care în urmă cu 23 de ani s-a confruntat cu fenomenul dependenţilor de heroină. 

"Portugalia este exemplu de bună practică. Până în 2001 în aproape fiecare familie, potrivit studiilor, avea un consumator de heroină. Un alt fel de consum decât la noi pentru că la noi se consumă în pătura săracă heroină şi la bogaţti cocaină samd. Deci ei ce au făcut? Au decriminalizat posesia a 10 doze din fiecare substanţă. Ei sunt acum cu consumul sub media europeană. Cu supradozele sub media europeană", a declarat Alina Dumitru, director executiv Asociaţia Sens Pozitiv.

Şi elveţienii s-au confruntat cu aceeaşi problemă. 

"Ce a decis să facă Elveţia în anii '80 şi funcţionează până astăzi este să nu mai pedepsească penal consumatorii de heroină şi să ofere medical, prin personal medical în centre amplasate în spaţiul public subtitute pentru heroină sau chiar heroină prin ustensile şi ace curate gratis. Cu asistenţă medicală, cu asistenţă socială. Ce s-a întâmplat în 40 de ani? Heroina nu ai este un fenomen în Elveţia. A fost redus aproape de dispariţie la o piaţă de nisă, de la una dintre cele mai mari pieţe de la momentul respectiv", a declarat Vlad Zaha,criminolog 

Sondajul a fost realizat în perioada 1-8  septembrie 2024 şi au participat aproape 1100 de persoane.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰