Video EXCLUSIV. "Brânza de oaie" e făcută, de fapt, din lapte de vacă. Produsul, şi în pieţe, şi la supermarket
Brânză de oaie cu lapte de vacă. Nu este o nouă reteţă, ci o nouă înşelătorie. O echipă Observator a dus brânză de oaie la analize şi am aflat că este făcută, în mare parte, cu lapte de vacă, mai slab şi mai ieftin decât cel de oaie. Preţul, era, însă, ca de produs original. Grav este că am descoperit acest fals nu doar în pieţe, ci şi pe rafturile unui mare supermaket. Autorităţile s-au autosesizat şi declară că asistăm la o mare fraudă alimentară. Şocul abia acum vine - totul se întâmplă, probabil, de multă vreme, de când România nu mai are niciun laborator în care să testeze lactate. Urmează un nou episod "Ce ne puneţi în mâncare".
Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleCel mai bine e să guşti. Aşa poţi să îţi dai seama, cel mult, cât e de sărată brânza de oaie. În niciun caz dacă e de oaie sau nu. Nici nu îşi pune cineva problema asta. Dacă scrie pe ea brânză de oaie, cum ar putea să fie altceva? Noi am vrut să facem acest experiment. Am cumpărat 6 feluri de brânză de oaie din supermarket şi 9 din câteva pieţe bucureştene. Şi le-am dus în laborator. Doar aici se poate stabili cantitatea de ADN de bovine sau oaie care există în telemea.
Abia după două săptămâni am aflat rezultatele pentru că analiza s-a făcut într-un laborator din Germania.
"În caşul de oaie avem 85% ADN de bovină. Este un caș de vacă botezat", a declarat Alexandru Cîrîc, director ICA.
Adică e caş de oaie doar cu numele.
Rezultatele primite arată așa: 1 din 6 probe din supermaket e negativă și la fel 3 din 9 dintre probele cumpărate din piață. Mai exact, rezultatele ne arată cașul dulce de oaie cu 85% ADN de vacă. Tot din Piața Delfinului, telemeaua de oaie maturată conține 25% ADN de vacă. În piața Progresului din București, telemeaua de oaie proaspată aleasă de noi aleatoriu de la o tarabă avea 60% ADN de vacă.
În hipermarket, o telemea ambalată la raft din Alba avea 30% ADN de bovine.
"Dacă am avea un conținut de ADN de bovine în telemea de oaie undeva la 2,3 până la 5%, am putea consider că e o contaminare din fluxul tehnologic. A trecut înainte lapte de vacă, urmeaza lapte de oaie, știm că în tehnologie se împinge un lapte cu alt lapte sau cu apă și de aici pot fi contaminări, dar în momentul în care avem 80, 85%, înseamnă ca este o adăugare intenționată de lapte de vacă peste laptele de oaie. Nu putem să spunem că e ceva neintenționat sau necunoscut. Aici este vorba de falsificare în tot ceea ce înseamnă falsificare din punct de vedere al legislației europene. Este intenționată, este pentru obținerea unor profituri, este o înşelare a consumatorului", a explicat Alexandru Cîrîc.
Oricât de dur ar suna, chiar asta e - păcăleală pe faţă. Un fenomen scăpat, parcă, de sub control, într-o ţară în care comercianţii fac orice ca să câştige bani, iar consumatorii nu au nicio putere să se apere. Pe un comerciant de la care am cumpărat şi noi brânză de oaie, aşa cum poate au cumpărat şi mulţi alţi oameni, îl găsiți tot în piaţă, încă are brânză de oaie la vânzare. E produsă la Brăila şi, stupoare, pe etichetă scrie negru pe alb că are 64% lapte de vacă. Dar în vitrină scrie că e brânză de oaie.
Reporter: Dumneavoastră de ce o vindeţi ca de oaie dacă ea are vacă?
Comerciant: Noi scriem exact ce ne dă pe factură, intrarea. Factura e titlu mare.
Reporter: Dar la raft aici scrie telemea maturată de oaie.
Comerciant: Da, da, v-am spus, asta e eticheta fabricii.
Chiar dacă vânzătorul ne-a arătat și eticheta corectă, la raft găsim cu totul altceva. Telemea de oaie maturată. Făra laptele de vacă. Telemea de oaie maturată 54 de lei și telemea de vacă 27 de lei.
Brânza de oaie din supermarket, care are 30% lapte de vacă, e produsă la Alba. Iar directorul fabricii ne spune că laptele e colectat de la ciobanii din zonă. Fără niciun fel de certificat.
Directorul firmei: Sunt producători particular, nu sunt ferme.
Reporter: Adică luați laptele de la ciobani, direct.
Directorul firmei: Da. O să căutăm, o să vedem, să facem niște teste.
Reporter: Aveți certitudinea că ciobanii vă dau laptele de oaie și nu de vacă?
Directorul firmei: Păi aici trebuie sa depistăm, stiți, să facem analize să depistăm.
Reporter: E vorba de o înșelătorie.
Directorul firmei: Eu știu doamnă scumpă, ceva greșeală s-o fi întâmplat, că așa ceva nu am mai pățit.
"Dacă nu ești sută la sută sigur că ai avut lapte sută la sută oaie, scrii telemea mixta oaie-vacă sau vacă-oaie, pentru că amenda e foarte mare. Că tu faci colectare de lapte de oaie și furnizaorul ciobanul, oierul, pe lângă 50 de oi mai are și o vacă în curte și ți l-a pus și tu nu ai știut, dar tu ești obligat să verifici, pentru că tu răspunzi, producătorul, cel care vinde", a explicat Dorin Cojocaru, președinte Asociația Laptelui.
Hipermarketul în care noi am descoperit brânza de oaie făcută din lapte de vacă ne-a transmis că desfășoară verificări și testări suplimentare produselor comercializate. Şi solicită buletine de analize furnizorilor marcă naţională.
Până îşi va lua fiecare măsurile, noi am sesizat autorităţile. Care spun foarte clar - suntem victimele unei fraude alimentare.
"Autoritatea pe baza informaților dumneavoastră se autosesizează și va face demersuri în acest sens. Este neplăcut și este foarte incomod pentru populația noastră să aibă pe rafturi astfel de produse. Este vorba despre o publicitate neadevărată. Este un demers laudabil al dumneavoastră și mulșumim că completați activitatea autorităților publice", a spus Békési Csaba Lajos, președinte ANPC.
Comisarii autorităţii au plecat imediat pe teren ca să constate neregulile şi să aplice amenzi ori să retragă produsele de pe piaţă, dacă e cazul. Problema e că, fără analizele făcute de noi, niciun om al legii nu ar avea cum să aplice legea. Vorbim aici de un fals alimentar care nu se poate vedea cu ochiul liber. Ci doar în laborator.
Békési Csaba Lajos: Din păcate astăzi în România nu avem laboratoare autorizate care să poată sa gestioneze astfel de testări cu acreditare valabilă.
Reporter: De ce nu avem laboratoare care să probeze asta?
Békési Csaba Lajos: Din lipsă de fonduri. Fără o alocare bugetară pentru obținerea acreditărilor nu se pot face.
Singurul echipament de acest fel a existat la Autoritatea Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, dar acum doi ani s-a defectat. Şi n-au mai fost bani pentru altul nou.
"Din 2015 și până în 2024 au fost analizate în total 3.800 probe, dintre care 1.646 probe de lapte și produse din lapte pentru decelarea substituirii laptelui de capră, oaie cu lapte de vacă și 2154 probe atât pentru decelarea adaosului de grăsime vegetală. Pentru decelarea substituirii laptelui au fost depistate în total 51 probe neconforme", a transmis ANSVA.
"Faptul că ați găsit astfel de incidente, fraude alimentare prin piețele de cartier sau prin hipermarketuri e foarte grav. Ar trebui să se intensifice astfel de controale din partea autorităților", a declarat Dorin Cojocaru de la Asociația Laptelui.
Controalele se intensifică degeaba dacă autoritățile nu au toate armele cu care să lupte împotriva celor care vor să ne păcălească, din spatele rafturilor.
"Dacă pe etichetă scrie telemea de oaie, sută la sută trebuie să fie făcută din lapte de oaie. Avem regulamente europene și se intră pe fraudă alimentară și substituire de produs. Plus că ai și legea 307, legea laptelui", a mai spus Dorin Cojocaru.
Consumatorul ajunge acasă cu un produs care nu-i va face rău în organism, ci în buzunar. Telemeaua de oaie e de două ori mai scumpă decât cea de vacă. Iar aceasta e una dintre cele mai des întâlnite înșelătorii alimentare. V-am arătat în campania "Ce ne puneți în mâncare" cum vindeau producători, așa-ziși sibieni, brânză care nu avea nici legătură cu Sibiul.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
