Video Isărescu susţine că EURO ar fi fost 4,4 lei fără intervenţiile din ultimii 5 ani. Care ar fi fost efectele
BNR vine cu primele explicaţii după turbulenţele de pe piaţa valutară. Mugur Isărescu susţine că Banca Centrală nu a făcut mişcări decisive pentru a opri creşterea euro. În schimb guvernatorul BNR recunoaşte că fără intervenţiille din piaţă din ultimii cinci ani, euro ar fi fost acum 4,4 lei. Teoretic ar fi fost bine pentru românii cu rate, chirii sau plăţi în euro, dar practic s-ar fi resimţit mult mai puternic în preţuri, explică specialiştii.
Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleDe la Banca Naţională au venit primele declaraţii după creşterea euro cu cg aproape 3%.
"Noi nu am ţinut cursul artificial. Şi asta se vede din evoluţia rezervelor. Am intervenit pe piaţă, dar cumpărând valută. Şi evitând ca leul să se aprecieze. Cursul s-ar fi făcut 4,4", a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Un leu mai puternic pare, la prima vedere, o veste bună: chirii mai mici în euro, credite mai ieftine. Numai că, în realitate, un leu atât de puternic, peste noapte, ar fi avut grave consecinţe asupra întregii economii. Exportatorii români ar pierde instant 15% din încasări, importurile ar exploda, la fel şi inflaţia.
Guvernatorul BNR recunoaşte că banca centrală a intervenit masiv pe piață anul trecut înainte de alegerile prezidenţiale.
"Intervenţiile noastre au fost mult mai mici acum, mult mult mai mici. Pot să pun şi trei de mult, mult-mult-mult mai mici. Şi cursul se pare că şi-a găsit un nivel de echilibru. Posibil să fie aici", a mai spus guvernatorul BNR.
"Poate în termeni relativi este mai bine acum decât atunci, însă vorbim despre o criză politică majoră anul trecut. Avem o criză care, de data aceasta, a fost declanşată din senin, care este totuşi foarte costisitoare", a precizat profesorul de economie Christian Năsulea.
Criză care nu se termină chiar repede. Ne mai aşteaptă câteva luni de scumpiri, avertizează Banca Naţională. Iar inflaţia ar putea creşte până la 11%.
"Este o cifră enormă pentru o ţară membră UE, însă raportat la toate crizele suprapuse, la toţi factorii negativi, suntem totuşi plini de speranţă. Măcar nu ajungem la 16%, cum s-a întâmplat anul trecut", a mai spus Christian Năsulea.
În acest context, românii devin tot mai prudenţi cu chletuielile.
"Aveam o maşină foarte veche şi aveam de gând să o schimb. Dar am ajuns la ideea că trebuie s-o mai repar puţin. S-o mai lungesc. Aveam multe de făcut pe lângă casă dar am renunţat. Nişte pavele, pavaje, un gazon, dar am renunţat că sunt foarte scumpe. Aşteptăm să se stabilizeze piaţa, politica", a mărturisit Florin Lungu, apicultor.
Abia din toamnă ar putea fi mai bine. BNR estimează o inflaţie de 5,5% la final de 2026. Şi de 2,9% în 2027.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
