Exclusiv Imagini interzise din România Comunistă. Alex Petre, după 35 de ani: "Greşeala e că nu s-a spus copiilor"

Un material de: Tudor Roșu, Maria Rohnean

Editor video: Radu Motoroiu

În 1989 Tania Mag și Alex Petre erau doi cetățeni normali ai României comuniste. Își duceau zilele între frica de a vorbi ce gândesc și goana după mâncare. Pentru milioane de români, aşa arătau zilele obişnuite din anii '80. Lupta pentru a supraviețui mai lăsa puțin loc și energie pentru revoltă sau dorință de a arăta lumii realitatea. 

"Copiii mei mănâncă mazăre, tu sniţel?!"

Furia i-a făcut însă să ajungă reporteri de ocazie. Alex Petre își amintește și astăzi momentul când, pe Litoral, într-unul dintre hotelurile mai acătării ale vremurilor acelea ieșise cu soția și copiii să ia cina. Toată seara privirea i-a fost atrasă de un străin, a cărui masă era plină. Un contrast enervat și frustrant pentru un fost absolvent de Cibernetică, soț al unei doamne șefă de promoție în Facultate, părinți a doi copii și obligați ca și în concediu să suporte masa sărăcăcioasă care era servita cetățenilor români chiar și-n hotelurile simandicoase ale vremii. 

Alex Petre n-a rezistat mult. Se simțea umilit în țara și pe banii lui așa că s-a dus la străinul despre care nu știa nimic și s-a răstit la el. “M-am dus la acest englezoi roşcat - poveste el - atât de tare mă enervasem în seara aia. Le-am spus: "Uite copii mei care s-au născut în ţara asta mănâncă mazăre cu cartofi şi cu morcovi, iar tu ai carne, ai şniţel, ai tot ce vrei, ai vin”.

De la furie, la curaj: "Când a bătut la uşă mi s-a oprit inima"

Din furia lui s-a născut o discuție și apoi o prietenie. Una periculoasă pentru acei ani. Nu știe astăzi dacă atunci când s-a înfuriat s-ar mai fi dus la masa englezului dacă știa că este jurnalist. Peter Bass se numea el și nici astăzi nimeni nu-și explică cum a ratat Securitatea întâlnirea dintre cei doi.

Într-o epocă în care orice discuție cu un cetățean occidental trebuia raportată gestul de pe Litoral putea să-i aducă mari neplăceri lui Alex Petre. I-a adus însă o bătaie în ușa casei din Capitala peste câteva luni. Nu era Securitatea, era chiar englezul care de ceva vreme venea în Romania că să filmeze, pe ascuns, ultima țara închisă din Europa. “M-am pomenit cu el la uşă. Eu i-am dat adresa, i-am dat telefon. A sunat la uşă, mi s-a oprit inima, că în bloc la mine la primele opt etaje erau foarte mulţi de la servicii”, povestește și retrăiește și acum spaima de atunci Alex Petre. L-a primit pe englez în casă și n-a refuzat deloc propunerea cu care venise acesta: să facă împreună un film documentar despre regimul Ceaușescu. Au mers chiar mai departe, și atât el cât și soția au decis nu doar să-l ajute pe britanic în filmare și documentare dar la final să-i dea un interviu despre ce înseamnă viața în România. 

Imaginile interzise ale României Comuniste

Ce-a urmat e un adevărat thriller. Alex Petre, cu o cameră pe care o ascundea cum putea a început să se plimbe prin Bucureștiul super-supravegheat de Miliție, Securitate și informatori dezastrul regimului Ceaușescu. “Am ieşit cu un aparat de filmat prin Bucureşti să filmez - spune el în timp ce vorbește în mijlocul Pieței Universității cu reporterul Observator - peste tot pe unde nu era voie. Am filmat la spitalul 9 (NR: actualul  Spitalul Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia”), am filmat Casa Poporului care era în construcție atunci, am filmat blocurile”.

Curajul lui de a filma prin București pălește în fata actului de curaj al soției lui care în fata camerei, în timpul interviului a povestit prin ce trec femeile din România în regimul comunist. Experiențe atât de grave încât mulți ani după Revoluție s-a vorbit cu greu despre ele. “Femeia română de astăzi trebuie să nască cinci copii" - spune Tania Mag în interviul dat lui Peter Bass. "Doar după această cifră avortul este permis. În condiţiile în care se trăieşte este imposibil să dai naştere la cinci copii. E greu să dai de mâncare unui copil, pentru cinci copii este imposibil fără să furi sau fără să ai venituri”.

Fiecara cuvânt rostit de doamna Mag atunci, cu doua săptămâni înainte de 22 decembrie putea să o ducă direct în fața plutonului de execuție. Soțul ei, se vede asta în imaginile recuperate de Muzeul Memoriei, a dus vorbele mai departe povestindu-i jurnalistului britanic ce a văzut el în spitale când soția lui a fost internata: “Medicii nu pot să facă intervenţie chirurgicală decât după ce se primeşte avizul procuratorii. Foarte multe femei încearcă să-şi provoace avortul şi ajung în spital în stare foarte gravă, cu hemoragii puternice, complet anemiate. În fiecare salon erau între 8 și 10 paturi dar în fiecare pat erau 2 persoane. Nu puteai să te uiţi, nu puteai să te speli, nu puteai să întorci ochii nicăieri că să te fereşti.”

Cei doi soţi au vorbit atunci necenzurat. Iar dacă imaginile ar fi ajuns unde nu trebuie, adevărul i-ar fi costat scump. Filmările au fost scoase din ţară cu greu, sub hainele soţiei jurnalistului britanic, apoi difuzate parţial în Marea Britanie chiar în ziua execuţiei lui Ceauşescu. 

Alex Petre: "Cea mai mare greşeală e că nu s-a spus noilor generaţii"

După Revoluţie, jurnalistul britanic Peter Bass a revenit în România, acasă la Alex, cu mai mulţi jurnalişti japonezi pentru a continua documentarul cu cei doi, însă Securitatea era pe urmele lor. A fost urmărit, şi-a pierdut locul de muncă şi i s-a suspendat telefonul. Astfel că la începutul lui 1990, temându-se că regimul ar putea reveni, a luat o decizie radicală. “Când au venit minerii, a venit și Peter. Şi mi-a zis hai că iau eu bilete de avion, vă duceţi până se linişteşte treaba. Am rămas în Anglia, unde nu m-am dus de plăcere, dar am muncit şi mi-am crescut copiii acolo”.

A trăit acolo proape 20 de ani. A hotărât să scoată acum imaginile la iveală după ce a observat cât de puţine ştiu despre comunism tinerii din generaţia de azi. Este de-a dreptul șocat de rezultatele unui sondaj de opinie recent în care aproape 50% dintre respondenți cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decât în prezent, iar 66 % sută îl consideră pe Nicolae Ceaușescu un lider bun. E convins că știe cum s-a ajuns aici: “Cea mai mare greşeală, cel mai mare păcat este că nu s-a spus nimic în şcoli, în licee, tinerilor, generaţiilor care au urmat aşa zisei revoluţii ce s-a întâmplat pe timpul lui Ceauşescu şi înainte de 1989”.

După ce filmările au fost difuzate în străinătate, materialul video a rămas în arhiva personală. După 36 de ani, Alex Petre le-a regăsit şi le arată brute pentru prima dată. Interviurile au fost incluse într-un minidocumentar produs de Muzeul Memoriei. 

Astăzi imaginile realizate de Alex Petre pe care le-ați văzut la Observator și într-un montaj mai amplu pe observatornews.ro rămân una dintre puţinele mărturii filmate ale unor timpuri pe care memoria multora le idealizează.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰