Observator » Ştiri externe » Cine a frânat dronele Ucrainei? Ordinul nu ar fi venit de fapt de la Elon Musk

Cine a frânat dronele Ucrainei? Ordinul nu ar fi venit de fapt de la Elon Musk

Cine a frânat dronele Ucrainei? Ordinul nu ar fi venit de fapt de la Elon Musk Volodimir Zelenski, într-un interviu cu prezentatorul britanic Piers Morgan - Profimedia
Editor Georgiana Dulgheru | Timp citire: 4 minute
Publicat la 16.10.2026, 12:03 | Modificat la 16.10.2026, 13:20

Casa Albă ar fi frânat operațiunile armatei ucrainene în ultimele zile. Reuters dezvăluie, citând doi oficiali americani și un unul occidental, că ordinul secret care a destabilizat operațiunile cu drone ale ucrainenilor a venit din interiorul Casei Albe, nu de la Elon Musk, așa cum au acuzat inițial mai multe voci de la Kiev. Este vorba despre restricţii ale Starshield, versiunea destinată uzului militar a serviciului Starlink.

Reuters dezvăluie că ordinul de restricționare a sistemului de comunicații prin satelit folosit de armata ucraineană ar fi venit de la Casa Albă. 

Oficiali ucraineni au declarat că restricţiile au îngreunat misiunile de atac împotriva forţelor şi logisticii ruse din teritoriile ocupate şi au încetinit dronele interceptoare folosite pentru a doborî dronele ruseşti de tip Shahed.

​Starshield a fost dezvoltat de SpaceX special pentru clienţi guvernamentali şi din domeniul securităţii naţionale, în special Pentagonul. Starshield utilizează constelaţia sateliţilor Starlink drept infrastructură de bază.

Articolul continuă după reclamă

Starshield, versiunea militară a Starlink

Acuzat inițial, Elon Musk a precizat miercuri că Starlink, serviciu comercial deținut și controlat de SpaceX, este limitat la activități civile sau defensive și nu poate fi folosit pentru operațiuni militare ofensive, deoarece o astfel de utilizare ar fi nepotrivită pentru o companie comercială.

Sistemele Starshield, adică varianta militară ofensivă, sunt deținute și controlate de guvernul Statelor Unite. Orice restricții privind viteza sau utilizarea acestora sunt decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele Statelor Unite, a transmis miliardarul americanpe X.

Oficialii care au vorbit cu Reuters sub protecţia anonimatului nu au precizat cine anume din cadrul Casei Albe a luat această decizie şi nici cine a fost responsabil cu punerea în aplicare a ordinului. Pentagonul, cel mai mare client al Starshield, a cheltuit miliarde de dolari pentru serviciile Starlink.

Pe acelaşi subiect

Oficiali ucraineni au declarat la începutul săptămânii că terminalele Starlink de uz militar nu mai funcţionau atunci când erau montate pe obiecte care se deplasează cu viteză mare.

A fost afectată astfel performanţa dronelor ucrainene care se bazează pe acestea pentru sistemele de ghidare de la bord. Sistemele funcţionează doar deasupra teritoriului Ucrainei.

Marţi şi miercuri oficiali ucraineni au făcut demersuri pe lângă reprezentanţi de rang înalt de la Casa Albă, Departamentul de Stat şi Pentagon, încercând să obţină explicaţii.

Un oficial ucrainean de rang înalt a precizat că, în urma acestor discuţii, Kievului i s-a transmis că măsura a fost o decizie a Casei Albe.

Joi, o sursă din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina a declarat că receptoarele funcţionează acum în timpul deplasării, dar numai la viteze de până la 160 km/h.

Trump, presiuni asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra rafinăriilor ruseşti

Decizia de a restricţiona temporar sistemul vital de comunicaţii a survenit în contextul în care preşedintele Donald Trump a făcut presiuni asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra rafinăriilor ruseşti.

Trump susţine că aceste lovituri sunt de vină pentru creşterea vertiginoasă a preţurilor la energie care ar putea afecta şansele Partidului Republican la alegerile din noiembrie pentru controlul Congresului. 

Experţii susţin însă că explozia costurilor la energie este, în principal, rezultatul războiului declanşat de SUA şi Israel în Iran. Conflictul a dus la atacuri iraniene asupra infrastructurii energetice şi a determinat, în mare măsură, blocarea Strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă vitală. 

Ca reacţie, un înalt oficial american a negat că Trump ar fi dat ordinul: "O astfel de solicitare nu a fost făcută niciodată de către preşedinte".

Zelenski şi Trump s-au atacat reciproc

Relaţiile dintre Kiev şi Washington s-au deteriorat în urma întâlnirii care a avut loc la Miami pe 9 octombrie, la care au participat reprezentanţi din ambele ţări, precum şi din Europa şi de la Banca Mondială.

Potrivit unei surse, Jared Kushner, ginerele lui Trump, şi Steve Witkoff, emisarul administraţiei americane pentru Rusia şi Orientul Mijlociu, au adoptat un ton ferm faţă de Ucraina în cadrul acestei întâlniri.

Aceştia le-au transmis oficialilor ucraineni că americanii sunt nemulţumiţi de continuarea atacurilor asupra rafinăriilor ruseşti, în ciuda solicitărilor repetate venite de la Casa Albă de a înceta aceste acţiuni.

De asemenea, delegaţia americană a explicat decizia lui Trump de a încheia acordul privind motorina cu Rusia. Ei au susţinut că Washingtonul spera ca acest demers să determine Moscova să adopte o poziţie mai flexibilă în ceea ce priveşte negocierile de pace.

Acordul prin care Rusia va furniza peste 2,25 milioane de barili de motorină către piaţa americană şi cea globală a stârnit reacţii critice din partea unor aleşi americani.

Aceştia au acuzat că înţelegerea va oferi Moscovei banii necesari pentru a continua războiul, fără a-l obliga pe preşedintele rus Vladimir Putin să accepte concesii pentru a pune capăt conflictului.

În zilele care au urmat, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi Trump s-au criticat reciproc. Zelenski a catalogat drept "slabă" decizia SUA privind motorina rusească. Iar Trump a cerut organizarea de alegeri în Ucraina şi îndepărtarea lui Zelenski de la putere.

În culise, oficiali americani au ameninţat că vor înceta să mai furnizeze Kievului informaţii secrete privind lansările de rachete ruseşti, date pe care Ucraina le foloseşte pentru a contracara atacurile.

Trump a declarat marţi că Washingtonul continuă să împărtăşească informaţii secrete cu Ucraina.