UE va da 30 de miliarde de dolari din împrumutul promis de G7 Ucrainei. De ce s-au certat europenii cu americanii

Statele UE vor finanţa mai mult de jumătate din împrumutul de 50 de miliarde de dolari promis de G7 pentru Ucraina, adică în jur de 30 de miliarde de dolari.  Adresându-se presei în marja unei reuniuni a miniştrilor europeni de finanţe la Luxemburg, ministrul italian a menţionat că această contribuţie a statelor UE va fi între 50% şi 60%, diferenţa urmând să fie finanţată de celelalte membre ale G7, grup alcătuit din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi SUA. 

Declaraţia ministrului italian o contrazice pe cea a premierului Giorgia Meloni, care a declarat, la sfârșitul summitului, că statele europene nu vor fi implicate direct deocamdată în acordarea împrumutului de 50 de miliarde de dolari.

UE va finanţa 30 de miliarde de dolari din împrumutul pentru Ucraina 

"Vom începe discuţiile asupra contribuţiilor ce revin SUA, Canadei, Japoniei şi Regatului Unit", a mai spus ministrul italian.

Liderii statelor din G7, reuniţi joia trecută în Italia, au ajuns la un "acord politic" asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea respectivului împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei.

Acest credit de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev va fi garantat astfel cu veniturile din dobânzile generate de cele circa 300 de miliarde de euro active ruseşti îngheţate în UE şi în statele G7 în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash.

Statele UE au ajuns luna trecută la un acord ca veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina să fie folosite pentru finanţarea ajutorului militar oferit armatei ucrainene, decizie catalogată de Moscova drept "furt" şi "banditism", Rusia considerând că aceasta va conduce la zeci de ani de procese şi la subminarea reputaţiei UE de apărător de încredere al proprietăţii şi de loc sigur pentru investiţii.

Statele occidentale ar dori confiscarea directă a activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestora atât pentru reconstrucţia Ucrainei, cât şi pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate acesteia. Însă o asemenea măsură, cerută şi de Kiev, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedelor ţărilor occidentale.

Ceartă între europeni şi americani înainte de summit

Înainte de summitul G7 din Italia, europenii şi americanii s-au certat, a dezvăluit POLITICO. Americanii îşi doreau ca europenii să acționeze ca garanți unici ai împrumutului, potrivit mai multor înalți diplomați și oficiali. Asta ar însemna că UE ar urma să plătească împrumutul dacă ceva nu merge bine în timp ce companiile americane ar urma să beneficieze cel mai mult de pe urma contractelor de reconstrucție a Ucrainei, conform sursei citate. 

"Ceea ce propune Washingtonul este aşa: Noi (SUA) luăm un împrumut, Europa își asumă toate riscurile, voi (Europa) plătiți dobânda, iar noi (SUA) folosim banii pentru un fond SUA-Ucraina. S-ar putea să fim proști, dar nici chiar aşa", a spus un înalt diplomat european.

Cum va funcţiona împrumutul 

Multe dintre activele ruseşti sunt în obligațiuni care au ajuns la scadență, cu un profit, în funcție de rata dobânzii, de la 3 la 4 miliarde de dolari pe an. În loc să furnizeze Ucrainei această sumă anuală, care este relativ mică având în vedere nevoile Kievului, țările G7 au convenit asupra împrumutului. 

Cotidianul american The New York Times a dezvăluit pe 14 iunie, citând un înalt oficial european, că Uniunea Europeană este pregătită să plătească jumătate din sumă, aproximativ 25 de miliarde de dolari până la 30 de miliarde de dolari, iar americanii, britanicii, canadienii şi japonezii ar veni cu restul. Banii ar urma să vină din bugetul de ajutor financiar al Uniunii Europene iar Ucraina nu va fi responsabilă pentru rambursarea împrumutului.

Una dintre problemele cheie este cine își asumă responsabilitatea pentru împrumut dacă ratele dobânzilor scad sau dacă apare un acord de pace care deblochează activele rusești. Potrivit ziarului american, este puțin probabil ca Rusia să recupereze vreodată acele active chiar dacă se termină războiul. 

Suma de bani necesară pentru reconstrucţia Ucrainei este de cel puțin două ori mai mare decât a activelor ruseşti înghețate. Nu este clar cine va garanta împrumutul. NYT scrie că ar urma ca răspunderea să fie împărțită între țările care îl emit, potrivit a doi oficiali europeni.

La ce vor fi folosiți banii

Împrumutul de 50 de miliarde de dolari va merge în Ucraina în mai multe tranşe până la sfârșitul anului și va fi alocat pentru trei scopuri principale: sprijinirea militară, inclusiv finanţarea de fabrici de armament pe teritoriul său, acoperirea deficitului bugetar al țării și reconstrucția urgentă a infrastructurii.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰