Donald Trump spune public că Ucraina "ar putea fi a Rusiei într-o zi". Moscova, în extaz: "E o realitate"

Trump a sugerat că Ucraina "ar putea fi rusă într-o zi", punând sub semnul întrebării independenţa viitoare a unei ţări suverane care, cu sprijinul Occidentului, s-a apărat împotriva invaziei la scară largă a Moscovei timp de aproape trei ani. Trump a discutat despre efortul administraţiei sale de a pune capăt războiului într-un interviu cu Fox News, difuzat luni, înainte de o întâlnire programată în această săptămână între vicepreşedintele său, JD Vance, şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Trump spune că  Ucraina "ar putea fi rusă într-o zi"

"Ei (Ucraina) pot să facă o înţelegere, pot să nu facă o înţelegere. S-ar putea să fie ruşi într-o zi sau s-ar putea să nu fie ruşi într-o zi", a declarat Trump, citat de CNN. El a subliniat că doreşte, de asemenea, să vadă un randament al investiţiilor în ceea ce priveşte ajutorul SUA pentru Ucraina, menţionând din nou ideea unui schimb: ajutor contra mineralele rare ale Kievului.

Răspunzând acestor comentarii, Kremlinul a declarat marţi că o „parte semnificativă” a Ucrainei chiar vrea să fie rusă şi că acest lucru "corespunde" afirmaţiilor făcute de preşedintele american Donald Trump cu o zi înainte, când a vorbit despre faptul că Ucraina va deveni „rusă într-o zi”, relatează AFP. "Faptul că o parte semnificativă a Ucrainei vrea să devină rusă şi a devenit deja rusă este o realitate", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, referindu-se la anexarea unor teritorii ucrainene în toamna anului 2022.

Rusia a anexat regiunile Luhansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie în urma unor referendumuri fictive în aceste zone de conflict. În 2014, ea anexase, de asemenea, peninsula Crimeea. "Oamenii, în ciuda multor pericole, au stat la coadă şi au votat la referendum pentru a se alătura Rusiei - acest lucru corespunde în mare măsură cu ceea ce a spus preşedintele Trump" luni, a asigurat Dmitri Peskov.

Contacte diplomatice intensificate

Aceste declaraţii vin, de asemenea, în contextul în care contactele la nivel înalt dintre Washington şi Kiev urmează să se intensifice în zilele următoare. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească vineri cu vicepreşedintele american J.D. Vance la Conferinţa de Securitate de la Munchen (MSC).

De asemenea, trimisul special Keith Kellogg, urmează să facă o vizită la Kiev la 20 februarie. Înainte de aceasta, şi el, şi secretarul de stat Marco Rubio vor participa la conferinţa de la Munchen, reuniuneA anuală a elitei politice şi diplomatice, în principal din Occident. În interviul acordat Fox News, Trump a declarat că administraţia sa a făcut "progrese extraordinare" în pregătirea terenului pentru potenţiale negocieri de pace cu Rusia şi Ucraina.

Zelenski a declarat luni, la rândul său, că "nişte oameni serioşi" din administraţia Trump vor vizita Ucraina în această săptămână, înaintea Conferinţei de Securitate de la Munchen din Germania, unde Zelenski urmează să se întâlnească cu Vance.

Trump vrea minerale ucrainene de 500 de miliarde de dolari

Dar Trump şi-a reiterat interesul de a obţine un beneficiu pentru asistenţa SUA acordată Kievului. "Ei au terenuri extrem de valoroase în ceea ce priveşte pământurile rare, în ceea ce priveşte petrolul şi gazele, în ceea ce priveşte alte lucruri. Vreau ca banii noştri să fie asiguraţi, pentru că cheltuim sute de miliarde de dolari", a spus Trump. 

"Le-am spus că vreau echivalentul a 500 de miliarde de dolari în minerale rare şi, în esenţă, au fost de acord să facă asta, aşa că măcar nu ne simţim proşti. Altfel suntem proşti. Le-am spus, trebuie să obţinem ceva. Nu putem continua să plătim aceşti bani", a adăugat el.

În timp ce administraţia Biden a declarat că sprijinul său pentru Kiev a fost pentru a apăra "dreptul oamenilor de a-şi determina propriul viitor" şi pentru a menţine "principiul conform căruia o ţară nu poate schimba graniţele vecinului său prin forţă", comentariile lui Trump întăresc abordarea sa mai tranzacţională faţă de geopolitică, notează CNN. Însă comentariile lui Trump au picat bine Kremlinului, care a încercat să îşi justifice invazia din Ucraina prin afirmaţia falsă că ruşii şi ucrainenii sunt "un singur popor - un singur întreg" şi că Ucraina nu este o ţară suverană.

Ce șanse au negocierile de pace?

La trei ani de la începutul ofensivei ruseşti, revenirea la putere a republicanului, care s-a angajat să pună capăt rapid "măcelului", a reluat speculaţiile în privinţa unor negocieri de pace. Volodimir Zelenski a respins mult timp ideea negocierilor, susţinând că vrea să învingă Rusia pe câmpul de luptă. Dar Ucraina reuşeşte cu greu acum să facă faţă armatei ruse, care avansează în estul teritoriului său. Iar Kievul se teme că ajutorul american va înceta.

Săptămâna trecută, preşedintele ucrainean a declarat că ţara sa este pregătită să primească "investiţii de la companii americane" în domeniul minereurilor sale rare, deşi a subliniat că o parte din resurse se află în zona ocupată. Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean.

Volodimir Zelenski a declarat luni că o întâlnire cu Donald Trump este în curs de organizare, dar că data nu a fost încă stabilită. Cu câteva zile înainte de împlinirea a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022, Zelenski a cerut luni "pace reală şi garanţii de securitate eficiente" pentru Ucraina.

Kievul se fereşte de orice acord care nu include angajamente militare ferme - cum ar fi aderarea la NATO sau desfăşurarea de trupe de menţinere a păcii - considerând că fără ele, un acord de pace doar ar permite Kremlinului să-şi pregătească următorul atac.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în mai multe rânduri că este gata să negocieze, cu condiţia ca Ucraina să se conformeze cerinţelor sale: să cedeze cele patru regiuni din sudul şi estul ţării pe care încă nu le controlează în totalitate, plus Crimeea anexată în 2014, şi să renunţe la aderarea la NATO, condiţii considerate anterior inacceptabile pentru Kiev.

Volodimir Zelenski declarase la începutul acestei luni că este dispus să negocieze direct cu liderul rus, "dacă aceasta este singura configuraţie" în care se poate aduce pacea cetăţenilor Ucrainei şi în care să se pună capăt pierderilor umane. Pe de altă parte, Kremlinul îi contestă legitimitatea lui Zelenski, spunând că mandatul lui s-a încheiat, ceea ce sugerează că nu l-ar considera un interlocutor viabil pentru negocieri directe.

Cel mai probabil, Moscova ar vrea să ajungă la o înţelegere direct cu Washingtonul. Potrivit The New York Post, Trump ar fi declarat vineri tabloidului că el şi Putin au vorbit la telefon. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să confirme sau să infirme această conversaţie.

Zelenski doreşte, pe de altă parte, ca şi UE să fie implicată în eventuale discuţii de pace.

Noi atacuri ruse

În teren, situaţia este tot mai grea. Marţi dimineaţă, când temperatura la Kiev era de minus 8 grade Celsius, ministrul ucrainean al energiei, Gherman Galuşcenko, a postat pe Facebook despre un atac rusesc "asupra infrastructurii de gaze a ţării". Acesta a adăugat că livrările de electricitate au fost limitate pentru "a minimiza impactul potenţial asupra sectorului energetic".

În cursul nopţii, armata ucraineană emisese alerte aeriene în mai multe părţi ale ţării, menţionând ameninţări din partea dronelor şi rachetelor balistice ruseşti. Autorităţile locale au raportat lovituri în mai multe regiuni, inclusiv Zaporojie (est), Poltava (centru-est) şi Dnipropetrovsk (est), mai multe persoane fiind rănite.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰