NATO va discuta creșterea cheltuielilor pentru apărare la 3-3,5% din PIB la summitul de la Haga

În lunile următoare, Europa va trebui să găsească un echilibru între investițiile în industria de apărare proprie și menținerea relațiilor strategice cu SU, susţine cercetătoarea. La summitul NATO din vară, discuțiile se vor concentra pe un compromis între solicitarea SUA de 5% și o creștere realistă la 3-3,5% din PIB.

Înainte de acest eveniment, subiectul creșterii finanțării apărării va fi abordat la reuniunea miniștrilor apărării din NATO, unde noul secretar american al apărării, Pete Hegseth, își va face debutul.

"Cred că această dorință a președintelui Donald Trump ca europenii să investească 5% vine, practic, cu două implicații. Pe de o parte este folosită și ca o metodă de negociere cu statele europene ca să le convingă să investească mai mult. La momentul actual, doar 23 de state din cele 32 membre ale NATO investesc acel procent de 2% din PIB pentru apărare, care deja știm de 2 ani că este considerat insuficient pentru nevoile de securitate și descurajare necesare în Europa", a declarat cercetătoarea în politica de securitate a UE.

"Vor exista state care vor încerca să crească procentajul, dar sunt și state care nu își permit din punct de vedere financiar să facă această alegere. În schimb, cred că la următorul summit NATO din vară vom avea o discuție despre 3 sau 3,5% investiție din PIB în apărare în următoarea perioadă", a afirmat Ionela Ciolan.

Presiunea SUA pentru creșterea cheltuielilor militare

Președintele Donald Trump a cerut creșterea contribuției europene la 5% din PIB, însă experții consideră că această solicitare are și un rol strategic de negociere, pentru a determina statele membre să aloce mai multe resurse pentru apărare. În prezent, doar 23 din cele 32 de state NATO ating pragul de 2% din PIB.

Divergențe în Europa privind bugetul pentru apărare

Unele state europene, precum Polonia și Lituania, sunt deja de acord să investească 5% din PIB în apărare. Totuși, multe state europene nu își permit acest efort financiar. De aceea, discuțiile de la summitul NATO vor viza o creștere mai realistă, la 3-3,5% din PIB.

O nouă paradigmă a securității europene

Administrația Trump dorește să transmită un mesaj clar că Statele Unite nu vor mai oferi aceleași garanții de securitate Europei ca în trecut. Washingtonul așteaptă ca statele europene să își asume mai multe responsabilități și să își dezvolte capacitățile militare pentru a reduce dependența de SUA.

Potrivit expertei, o dublă criză militară – un conflict în Europa și unul în zona Indo-Pacific – ar pune Europa într-o poziție vulnerabilă, deoarece aceasta depinde masiv de echipamentele și logistica militară americană. În prezent, 63% din achizițiile militare europene provin din SUA, iar 70-75% din alte state non-europene.

Strategia UE pentru industria de apărare

Pentru a reduce dependența de echipamentele americane, Comisia Europeană a adoptat în 2024 o strategie privind industria de armament. Până în 2030, UE își propune să crească producția internă de armament la 50% din achizițiile militare ale statelor membre. Până în 2035, procentul ar urma să crească la 60%, iar 40% din achiziții vor fi comune, pentru a facilita accesul la echipamente militare complexe, cum ar fi corvetele sau sistemele Patriot.

Discuții privind direcția achizițiilor militare europene

Franța insistă pe preferința pentru echipamente produse în UE, pentru a consolida industria de apărare europeană. În schimb, alte state consideră benefică menținerea achizițiilor din SUA, pentru a asigura angajamentul administrației Trump în Europa și pentru sprijinul american acordat Ucrainei.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰