Tradiții şi superstiţii de Sfântul Ioan Botezătorul, sărbătorit pe 7 ianuarie. Ce înseamnă "Iordănitul femeilor" şi de ce trebuie să aprinzi focul în gospodărie

"Un sobor ca acesta, măcar că se săvârşea la toate bisericile ce sunt în toată lumea, ba încă se săvârşeşte şi astăzi; însă se face mai ales mare prăznuire în bisericile zidite în numele Botezătorului, precum oarecând în biserica lui de lângă Iordan, unde a botezat pe Hristos; în Sevastia, unde s-a tăiat de către Irod; în Antiohia, unde mâna lui cea dreaptă a fost dusă de Sfântul Evanghelist Luca, şi în Constantinopol, unde acea sfântă mână se adusese din Antiohia şi unde mai ales se făcuse soborul acela, de vreme ce se adusese mâna chiar în seara dumnezeieştii Arătări, când se face sfinţirea apelor.

Se părea atunci că însuşi Botezătorul soseşte nevăzut la sfinţirea apelor, făcându-se bucurie împăraţilor şi la tot poporul, care cu multă prăznuire săvârşea soborul lui, după ziua dumnezeieştii Arătări. Deci, să săvârşim şi noi cu bucurie duhovnicească soborul Sfântului marelui Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul, rugându-l să mijlocească pentru noi către Stăpânul Hristos, ca să fim şi noi în Biserica celor ce prăznuiesc veşnic, în locaşul cel nefăcut de mână şi acolo, în ceruri, să auzim glasul celor ce dănţuiesc şi prăznuiesc dumnezeieştile arătări cele veşnice, săturându-ne cu ei de vederea feţei lui Dumnezeu, Care Se arată sfinţilor Săi; şi să slăvim cu toate cereştile cete pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, în veci. Amin". (Vieţile Sfinţilor)

Sfântul Ioan Botezătorul a fost fiul preotului Zaharia, cel care a fost omorât de trupele lui Irod între templu şi altar, când s-a făcut acea cumplită ucidere a celor 14.000 de prunci, şi al Elisabetei. A dus din tinereţe o viaţă ascetică (purta o haină confecţionată din păr de cămilă şi se hrănea cu lăcustră şi miere sălbatică), retrăgându-se în deşertul Bethabara.

Vezi și

Înainte de a se face cunoscut Mântuitorul Hristos, Sfântul Proroc Ioan a început să propovăduiască şi să boteze, vestind venirea lui Mesia, fapt pentru care este numit Înaintemergător.

Sfântul Evanghelist Marcu spune că: "Ieşeau la el tot ţinutul Iudeii şi toţi cei din Ierusalim şi se botezau de către el, în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele". (Marcu 1, 5)

Le spunea iudeilor care veneau la el în pustiul Iordanului că trebuie să facă roade de pocăinţă şi dintre acestea de neapărată nevoie erau faptele de milostenie, adică iubirea pentru aproapele să fie rodnică.

Îl întrebau mulţimile care veneau la dânsul: 'Ce să facem deci'? (Luca 3, 10). Şi Sfântul Proroc Ioan le zicea: 'Cel ce are două haine să dea celui ce nu are şi cel ce are bucate să facă asemenea' (Luca 3, 11). La Sfântul Ioan Botezătorul a venit Însuşi Fiul lui Dumnezeu, ca să fie botezat cu acest botez al pocăinţei. Dar, Sfântul Ioan, văzându-L, se sfia de El, zicând: 'Eu am trebuinţă să mă botez de Tine şi Tu vii la mine'. (Vieţile Sfinţilor)

"Iar Domnul a zis: "Lasă acum, că aşa se cade a împlini toată dreptatea'. Prin dreptate înţelege aici Sfântul Ioan Gură de Aur poruncile lui Dumnezeu; ca şi cum ar fi zis: 'De vreme ce toate câte le porunceşte legea le-am săvârşit şi singură aceasta a rămas, adică să Mă botez; deci, Mi Se cade să o săvârşesc şi pe aceasta'. Iar botezul lui Ioan era porunca lui Dumnezeu, precum el zice: 'Cel ce m-a trimis ca să botez cu apă, Acela mi-a zis' ". (Vieţile Sfinţilor)

Când Mântuitorul Iisus Hristos S-a arătat şi a ieşit la propovăduire, Sfântul Ioan s-a retras în Galileea, şi de acolo vorbea despre El că este Mesia.

Din Galileea mustra fărădelegile regelui Iudeii, Irod Antipa, care trăia cu soţia fratelui său, Irodiada. Pentru faptul că aducea în faţa ochilor mulţimii faptele cele rele ale cârmuitorilor ei, Sfântul Ioan a fost încarcerat şi omorât, la cererea Irodiadei şi a fiicei acesteia, Salomeea.

Obiceiuri și tradiții de Sfântul Ioan 2025

Vărsarea apei: Una dintre cele mai vechi tradiții de Sfântul Ioan Botezătorul este legată de apă. În multe sate din România, oamenii se duc la fântâni sau la ape curgătoare pentru a aduce „apă curată” în casă sau pentru a-și stropi gospodăria. Se consideră că acest obicei purifică și aduce sănătate și prosperitate.

Aprinderea focurilor și focul de Sfântul Ioan: Un alt obicei străvechi este aprinderea unui foc mare în curtea casei sau pe câmp, care simbolizează purificarea și alungarea spiritelor rele. Focul de Sfântul Ioan Botezătorul este asociat cu purificarea spirituală și este văzut ca un mijloc de protecție împotriva bolilor și a ghinionului.

Colindatul și urările de Sfântul Ion: În anumite zone, tinerii merg cu colindele, cântând „La mulți ani!” celor sărbătoriți. De asemenea, în unele regiuni, oamenii merg la biserică pentru a primi binecuvântări speciale.

Preparatele tradiţionale speciale: În multe părți ale țării, se prepară un „bulz” sau „colivă” în cinstea sfântului, iar masa este completată cu băuturi tradiționale, precum țuică sau vin.

Aducerea de flori și ofrande: În unele zone, de Sfântul Ion se obișnuiește ca oamenii să aducă flori sau daruri la biserică, în semn de recunoștință și respect față de sfânt. Acestea sunt binecuvântate de preot, iar oamenii le păstrează în case ca simboluri ale protecției divine.

Rugăciuni pentru sănătate și noroc: În multe familii, sărbătorirea Sfântului Ion este un prilej pentru a adresa rugăciuni pentru sănătate și protecție. În unele regiuni, se spune că dacă în această zi cineva merge la biserică și se roagă cu credință, va avea parte de un an prosper și fără boli.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este "Iordăneala"

Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și, după terminarea slujbei, stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii "iordăniți" trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului. Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Superstiții de Sfântul Ioan Botezătorul 2025

Spălatul feței cu apă de la fântână: Se spune că, dacă o persoană se spală pe față cu apă dintr-o fântână, de preferință în dimineața zilei de Sfântul Ion, aceasta va fi ferită de răceală și va avea un ten curat și sănătos pe tot parcursul anului.

Focurile și lumânările: În unele regiuni, există superstiția că aprinderea unui foc mare sau a lumânărilor în această zi poate alunga spiritele rele și poate aduce sănătate și belșug în gospodărie.

Protecția casei: Se crede că, dacă se face curățenie și se pune un „semn de cruce” la ușile casei sau ale grajdurilor, se va aduce noroc și protecție împotriva urâciunilor și a pericolelor de tot felul.

Semnificația numelui: Unii consideră că persoanele care poartă numele Ion sau Ioana sunt protejate de un înger păzitor special, iar aceste persoane vor avea o viață lungă și sănătoasă. De asemenea, în tradiția populară, Sfântul Ion este văzut ca fiind protector al vieții și al apei.

Împărțirea în dar a alimentelor: Este considerată o superstiție benefică să oferi alimente sau băuturi celor care poartă numele de Ion, întrucât se crede că acest gest atrage belșug și noroc în familie.

Sfântul Ion este o sărbătoare plină de semnificație, nu doar religioasă, ci și culturală. Tradițiile și superstițiile care însoțesc această zi sunt un mod de a adresa recunoștința față de sfânt și de a atrage binecuvântările divinității pentru un an prosper, sănătos și plin de lumină. Indiferent de regiune sau de obiceiuri, această zi este o oportunitate de a celebra viața, familia și tradițiile care ne unesc.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰