Locul de muncă din România unde angajaţii vin la birou doar dacă nu pot sta acasă. Salariu peste medie şi condiţii de muncă moderne

Suntem de neoprit, doar cerul ne e limita! Aşa ar trebui să sune motto-ul românilor care lucrează în IT. Într-o lume în care totul este digitalizat, asul este în mâna celor care inventează tehnologii inteligente şi aplicaţii pe care le folosim zi de zi. Cele mai scumpe opţionale de pe cele mai apreciate maşini germane sunt gândite şi fabricate în România. Companii de top din telecomunicaţii, bănci, finanţe sau asigurări folosesc soluţii inteligente "Made in Romania". Iar expansiunea sectorului este atât de rapidă încât firmele sunt într-un continuu proces de recrutare.

• Profesoara româncă ucisă în atacul din Georgia, eroină pentru SUA. Christina Irimie s-a aruncat în faţa gloanţelor ca să-i salveze viaţa unei eleve

În spatele geamurilor fumurii din clădirile de birouri ale Craiovei zac comori şi pasiuni nebănuite. E locul în care specialiştii caută soluţii pentru şoferii din toată lumea. 

Paul Zdravcu, angajat: Foarte mulţi oameni beneficiază de inteligenţa noastră fără a şti. Multă lume nu ştie că anumite sisteme sunt dezvoltate în Craiova. Şi mi-e foarte drag să le spun şi să le spun că şi eu am participat la dezvoltarea lor. Pe de altă parte, mă bucur că inclusiv maşina mea are tehologii la care eu am lucrat. 

Paul Zdravcu lucrează în companie de peste un deceniu. Firma cu capital german are puncte de lucru în 4 oraşe din ţară. Precizia nemţească este una dintre calităţile IT-iştilor români. Iar răsplata este pe măsură.

Reporter: Aveţi vreodată grija zilei de mâine la dumneavoastră, în domeniul ăsta, există astfel de temeri, de frământări?

Paul Zdravcu, angajat:  Simplu: nu.

Veniturile sunt mult peste medie, iar condiţiile de muncă sunt pe măsură, cu sedii moderne, spaţii de relaxare şi de luat masa. 

IT, domeniul cu inteligenţă românească şi fără frontiere

La birou vine numai cine nu poate sau nu vrea să lucreze de acasă. Ceea ce în pandemie a fost o necesitate a devenit acum o obişnuinţă. Iar când patronatul îşi doreşte ca angajatul să fie fericit, îl lasă să decidă de unde face performanţă. Libertatea e preţuită, chiar dacă uneori se dovedeşte o sabie cu două tăişuri. 

Reporter: Pierdeţi uneori oameni valoroşi?

Nicolae Neagu, director:​ Da, din păcate, da. Şi mai ales acum, când posibilitatea pe care am învăţat-o, trebuie să recunosc că în urma pandemiei, de a lucra de la distanţă, le-a oferit posibilitatea de a performa nu neapărat în locul respectiv ci de a lucra pentru o firmă din Bucureşti, Cluj sau Munchen chiar din Craiova.

Peste 500 de oameni lucrează numai la sediul din Craiova. Iar lista de angajări e mereu deschisă. 

Nicolae Neagu, director: Dacă am putea, am angaja mai mulţi. Noi spunem că o traiectorie gen un liceu bun în Craiova, o universitate tehnică de profil, bună, în Craiova, care există, urmată de o firmă de înaltă tehnologie în Craiova poate fi un parcurs care să le ofere colegilor talentaţi din zonă posibilitatea de a rămâne aici. 

Peste 95% din angajaţii societăţii sunt absolvenţi ai facultăţilor de IT şi inginerie din Craiova. Cei mai mulţi sunt recrutaţi cu mult înainte de a-şi da licenţa. 

Alexandru Manda, student anul III: Am terminat un program de intership în octombrie care s-a convertit într-un job full time. Este o mândrie să ştii că lucrezi la un proiect pe serie care o să îl vezi pe stradă, de exemplu, la firme precum Mercedes, BMW. 

Daniela Mătuşa, studentă: Vreau să rămân în ţară, aici mă simt cel mai bine.  Aici este un mediu foarte plăcut. Şi echipa este extraordinară, te poţi baza pe ea.

Domeniul IT absoarbe tinerii absolvenţi ca un burete. Nu e firmă în care schema de personal să fie completă. Sorin Găvănescu este partener într-o companie sută la sută românească, cu clienţi în toată lumea. Lipsa de personal l-a făcut să deschidă sedii noi peste hotare, în Macedonia şi în Marea Britanie. 

Sorin Găvănescu - managing partener firmă IT: În momentul de faţă avem 60, 70 de poziţii deschise. Recrutăm şi în ţară, la nivelul României, nu ne raportăm doar la oraşele unde avem prezenţă fizică şi birouri. 

15 mii de specialişti lipsesc din sectorul IT numai la noi în ţară. 

Sorin Găvănescu, managing partner: Este un domeniu frumos şi atractiv. În primul rând, este un domeniu multicultural. Deşi pare ceva foarte tehnic, foarte ingineresc, odată cu digitalizarea apare şi componenta de creativitate, de plurivalenţă, nu vorbim doar de scris cod.

Totuşi, băncile facultăţilor de profil nu sunt pline. În plus, mulţi dintre absolvenţi ajung să facă performanţă peste hotare. 

Leonard Mănescu, profesor: Din păcate, tinerii din România nu au avut suficiente dovezi că ce se întâmplă în lume se întâmplă şi în România. 

Poate nici universităţile nu fac tot ce ar trebui pentru a-i atrage pe tineri spre specializările tehnice. De pildă, puţini ştiu că la facultatea din Craiova pot lucra la dezvoltarea unor tehnologii ale viitorului. La comanda unei renumite firme japoneze, studenţii din Bănie au creat o aplicaţie care le permite să folosească realitatea augumentată pentru telemonitorizare şi telecontrol. 

Leonard Mănescu, profesor: Nu reuşim să atingem masa critică. Probabil că nici noi nu reuşim să îi atragem suficient de mult.  Tinerii nu mai acceptă să înveţe lucruri a căror utilitate nu o văd, nu o simt, nu le este explicată, numai pentru că trebuie.

În ciuda deficitului de forţă de muncă, contribuţia sectorului IT la PIB a crescut numai în ultimii patru ani cu două procente şi se apropie acum de 7%.