Albia secată a Jiului devine câmp cu flori. Nivelul râului a scăzut pe alocuri de-l poţi traversa cu piciorul, doar în cizme

Râul Jiu, unul dintre cele mai mari din ţară, se subţiază cu fiecare zi, din cauza secetei. Pe unde până nu demult curgea apa, acum sunt insule de pietriş sau chiar flori şi iarbă. Fenomenul riscă să pună în pericol inclusiv fauna din defileu, arie protejată. Pentru că mulţi afluenţi au secat de tot, animalele sălbatice coboară în Jiu să se adape. Cerbi sau urşi au fost surprinşi aproape de şosea. 

• Jumătate de ţară intră sub cod galben de ploi torențiale, grindină și vânt. Zonele vizate. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• "N-am întâlnit aşa ceva". Aglomeraţie în vămi după minicavanţa de Paşte. Românii s-au întros acasă din Bulgaria, Grecia sau Turcia

Cum ploi serioase n-au mai fost de mult, Jiul, lung de aproape 350 de kilometri, devine pe alocuri o umbră a ceea ce era de obicei. "Deşi pare, nu suntem pe un câmp cu flori, ci în albia râului Jiu. Până nu demult, şi pe aici curgea apă. Acum, din cauza secetei, găsim doar flori, iarbă şi pietre", arată Diana Speretoiu, reporter Observator.

Râul Jiu seacă văzând cu ochii

În aval, în comuna Drăguţeşti, oamenii spun că n-au mai văzut vreodată Jiul atât de mic. Locurile unde se scăldau în anii trecuţi pot fi traversate acum la pas. "Era mare, din mal în mal. Nu puteai să treci dintr-o parte în alta. Şi acum se vede ce a mai rămas, un crac. Era de aici până în malul celălalt", mărturiseşte un localnic. "Veneam la baie aici. Era totul ok, era mare. Puteam să înotăm ... Acum trecem în picioare prin ea", zice un tânăr.

În Defileul Jiului, aproape de locul unde se formează Jiul Mare, e locul preferat al pasionaţilor de rafting. Doar că acum e imposibil să faci asta acolo. "Ca să ajung în mijlocul Jiului, anul trecut, aş fi avut nevoie, cel mai probabil, de o barcă. Acum îmi sunt suficiente cizmele. Faţă de august 2021, debitul Jiului a scăzut de trei ori", spune Diana Speretoiu, reporter Observator.

De la 15 metri cubi pe secundă, a ajuns la doar cinci. În plus, pentru că mulţi afluenţi au secat de tot, animalele sălbatice sunt nevoite să coboare mai aproape de civilizaţie ca să-şi potolească setea în ce-a mai rămas din râul mare. "Există cerbi, urşi care pot fi filmaţi venind să se adape din apa Jiului. Participanţii la trafic ar trebui să fie atenţi, mai ales în perioadele nocturne, să nu surprindă astfel de animale care efectuează această trecere", recomandă Marin Şerban, directorul Parcului Naţional Defileul Jiului.

Insule întregi pe Dunăre, după ce nivelul apei a scăzut

Şi nivelul Dunării a scăzut atât de mult încât a ieşit la iveală o dragă scufundată în urmă cu mulţi ani. "Mai multe bucăţi dintr-o epavă au ieşit la suprafaţă odată cu scăderea apelor Dunării. Sunt aproape de mal şi au şi fost semnalizate astfel încât să nu împiedice circulaţia navelor", arată Adrian Obreja, reporter Observator. "Sunt geamanduri de semnalizare. Nu este în apropierea canalului navigabil. Este în zona portuară, dar nu pune în pericol cu nimic siguranţa navigaţiei in zonă", explică Ciprian Cotigă, şef serviciu pilotaj Siguranţa Navigaţiei, reprezentant al Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați.

Pe cursul apei, seceta a lăsat în urmă insule de nisip mari, cât vezi cu ochii. Ambarcaţiunile riscă în orice clipă să se împotmolească ori să se scufunde. Pe alocuri, Dunărea a scăzut vara aceasta chiar şi cu 6 metri.