Antena Meniu Search
x

Video Dunărea, aproape să ajungă la un minim istoric. Încep să se vadă epavele navelor scufundate în Al Doilea Război Mondial

Arşiţa lasă prăpăd în toată ţara! Nu există niciun colţ care să nu fi fost afectat de secetă, spune ministrul Agriculturii. Dunărea a secat atât de mult încât au apărut epave din Al Doilea Război Mondial, iar bacul la Bechet a fost suspendat. Culturile de porumb sunt compromise în toată ţara, iar asta declanşează reacţii în lanţ: nici animalele din ferme nu mai au ce mânca

de Redactia Observator

la 27.07.2022, 19:23

Vezi și

Dunărea seacă văzând cu ochii. Sunt zeci de ani de când nivelul fluviului nu a mai fost atât de scăzut. Peisajul e dezolant. "Nu mă aflu pe mal, ci aproape de mijlocul albiei Dunării. Pământul a ieșit la suprafață ca o cocoașă, iar dacă nu ar fi dragată pentru navigație, Dunărea ar putea fi trecută la picior", arată Cristina Oprea, reporter Observator.  Aşa se face că pe Dunăre au apărut epavele unor foste cariere de piatră, dar şi ale navelor germane scufundate în Al Doilea Război Mondial ca să nu intre pe mâinile Armatei Roşii. "Reprezintă un pericol pentru navigaţie, multe dintre ele încă având muniţiile neexplodate la bord", explică Victor Bunoiu, muzeograf. 

Dunărea seacă văzând cu ochii

"Uitaţi acolo, se vede vârful la catarg!" Nimeni nu cunoaște Dunărea mai bine decât pescarii. "Apa era aici, la mal ... S-a dus la 4, 5 metri în jos ... Unde s-o fi dus apa, nu ştiu. În halul ăsta n-am văzut de când mă ştiu eu", mărturiseşte Iancu Jumolea, pescar. La orizont, barjele stau încolonate și așteaptă să crească nivelul apei. "Înainte treceau şi câte 7, 8, 10 pe zi. Acum una, două, trec cele mai mici", adaugă Iancu Jumolea, pescar. "Toate stau legate de mal. N-am mai văzut-o, mamă, ca acum niciodată. Dunărea, ca acum, niciodată!", povesteşte o bătrână.

Iar datele oficiale confirmă ce văd oamenii cu ochiul liber: debitul Dunării se apropie de minimul istoric înregistrat în 1992. "La doar o treime a ajuns debitul Dunării la intrarea în țară, față de media multianuală a acestei perioade. Iar în aval de hidrocentrale, apa este și mai mică. Cea mai mare cantitate rămâne în lacurile de acumulare - pe acestea se bazează hidroelectrica în caz de nevoie", spune Cristina Oprea, reporter Observator.

Pe acelaşi subiect

Seceta face pagube în toată România

Şi Prutul a scăzut dramatic, iar femierii resimt din plin efectele: "Un nivel mediu al Prutului, la înălţimea asta ar trebui să fie", arată un localnic. Staţia de pompare a apei pentru irigaţii Bumbăta s-a închis două zile, pentru că nu mai e suficientă apă. "Trebuie să avem o înălţime a apei în Prut cu cel puţin o jumătate de metru mai mare". Inginerii staţiei au găsit, totuşi o soluţie de avarie. "Vine pe canalul de secare, mai preluăm un surplus de aici şi cu ce tragem din Prut se asigură apa la pompe", zice Grecu Gicu, electromecanic. Dacă nu plouă însă, vor fi nevoiţi să oprească apa pentru irigaţii ca să mai aibă oamenii din zonă apă de băut. 

În Buzău, arşita a distrus complet 45.000 de hectare din cele 67.000 cultivate cu cereale si a mai şters un lac de pe hartă. Apa s-a retras sute de metri în lacul Balta Albă, o rezervaţie naturală, casă pentru zeci de specii de păsări. "Anul ăsta e compromis, ce să zicem", se plânge un bărbat.

Fermierii nu mai au cu ce să hrănească animalele

Întrebat dacă mai are ce să le dea animalelor, Mihai Huzum, cioban, răspunde: "Nu mai avem ce să le dăm, decât ce ne mai dau şefii de asociaţie, porumbul care nu s-a făcut. Altfel, nicio şansă să mai supravieţuim cu animalele". De la Bucureşti, oficialii anunţă că situaţia e la fel de gravă în aproape toată ţara. "În multe judeţe ale ţării porumbul, ca şi furaj, nu se mai poate asigura fermelor zootehnice", a declarat Petre Daea, ministrul Agriculturii. 

Chiar dacă ar ploua, culturile de porumb fără irigaţii nu mai au nicio şansă, spun fermierii. "Trebuie să fie tot polenizat până în vârf, ştiuletele mult mai mare, să aibă vreo 16-18 rânduri de boabe", a explicat Costel Duţă, fermier.

Guvernul promite 1,5 miliarde de euro pentru sisteme de irigaţii în toată ţara. Prea târziu, însă. Şi chiar dacă miraculos ar apărea sisteme de irigaţii peste noapte, tot la mila cerului am fi. Sunt zone în ţară unde apele au scăzut atât de mult că, în curând, irigarea culturilor ar putea fi întreruptă forţat. "Nu există niciun colţişor din ţară unde să nu avem secetă pedologică. Fac excepţie anumite suprafeţe mlăştinoase care, de altfel, nu sunt incluse în circuitul agricol al României", susţine Petre Daea, ministrul Agriculturii.

Peste 150.000 de hectare, compromise

Pe măsură ce fermierii depun actele pentru despăgubiri, harta terenurilor agricole afectate de secetă se înroşeşte de la zi la zi. Până acum, peste 150.000 de hectare din 20 de judeţe sunt calamitate. Seceta a lăsat fără apă şi un cartier din Bistriţa. Oamenii primesc apă cu cisterna de la primărie, dar plătesc transportul: 90 de lei. Căldura evaporă apa şi aprinde pământul. Lângă Mahmudia, au ars azi mai multe gospodării, după ce vegetaţia uscată a luat foc. 

Vremea în România. Ce arată prognoza meteo

La finalul lunii lui Cuptor, vin în sfârşit şi veşti bune de la meteorologi. A început deja să plouă din loc în loc, iar până vineri, jumătatea de sud a Moldovei, nordul şi estul Munteniei şi nordul Dobrogei sunt sub coduri de furtuni. Pericolul este însă ca după temperaturi caniculare, valul de aer rece să vină cu grindină. 

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei
Vă este teamă să cumpăraţi conserve din magazine?
Observator » Stiri economice » Dunărea, aproape să ajungă la un minim istoric. Încep să se vadă epavele navelor scufundate în Al Doilea Război Mondial