Cât de gravă este dependența de telefon. Ce se ascunde în spatele acestei obsesii

Acasă, la serviciu, la masă, pe stradă şi chiar la volan. Am ajuns să folosim telefonul oriunde şi oricând. Dependenţa digitală este comparată cu adicţia de jocuri de noroc sau narcotice. Petrecem mai bine de o lună pe an, doar pe reţelele sociale. Specialiştii trag un semnal de alarmă, mai ales în privinţa copiilor. Accesul la ecrane trebuie limitat, altfel vom creşte o generaţie cu grave probleme de adaptare în societate.  

• "Hristos a Înviat!" Bisericile din țară, neîncăpătoare în Noaptea de Înviere. Mii de credincioşi au primit Lumina Sfântă în suflete şi în case

Universul virtual a înlocuit lumea reală cu o viteză ameţitoare. Un sondaj recent, realizat în Statele Unite, arată că, 8 din 10 americani adorm cu imaginea de pe ecranul telefonului şi îşi verifică device-ul imediat după ce se trezesc. Trecem Oceanul şi constatăm că situaţia este identică şi la noi în ţară.

Români: "Dimineaţa, ăsta e primul lucru pe care îl fac, să verific notificările, să văd cine mi-a trimis mesaj".

"Chiar dacă nu am ceva de făcut pe telefon, tind să îl iau în mână, să îl verific".

"La rugăciuni şi muzică rock, retro".

Ne uităm cheile sau portofelul acasă, dar niciodată telefonul. Frica de a rămâne fără acest device a primit şi un nume, în secolul 21 - nomofobie. În plus, suferim şi de sindromul vibraţiei fantomă, când avem impresia că telefonul sună în buzunar.

Cât de gravă este dependența de telefon

Alexandru Negrea - specialist social media: Şi, în acelaşi timp, există FOMO, un sindrom foarte bine documentat, Fear Of Missing Out. Mi-e frică să nu pierd nişte evenimente care de fapt nu mă impactează cu absolut nimic.

Ioana Matei - reporter Observator: Studiile arată că ne verificăm notificările şi în timp ce suntem în trafic, fie la volan, sau chiar pe trotinetă, fără să ne gândim la riscuri. Aproape jumătate dintre posesorii de telefon recunosc că s-au şi accidentat la un moment dat, din cauză că stateau cu ochii în ecran, în loc să fie atenţi la drum.

7 din 10 copii au propriul device încă din clasa a doua, pe care petrec până la cinci ore pe zi. Obiceiul nesănătos este împrumutat din familie, iar consecinţele sunt îngrijorătoare.

Rodica Tănăsescu - medic de familie: Tulburări de adaptare ale copiilor, tulburări de comunicare, chiar nişte mici afecţiuni psihice, care pot degenera şi se pot agrava. Copiii nu mai ştiu să socializeze.

Utilizatorii nu pot să stea departe de reţelele sociale. Tik Tok şi Instagram sunt în fruntea clasamentului, accesate zilnic mai mult de o oră. Această dependenţă digitală ascunde anxietăţi, nevoi sau dorinţe greu de îndeplinit în lumea reală, spun specialiştii. Există, însă, şi soluţii pentru "dezintoxicare".

Alexandru Negrea - specialist social media: Un test pe care poţi să îl faci e să îţi dezactivezi notificările măcar o săptămână. Să urmăreşti doar anumiţi oameni care te interesează.

Jeni Chiriac - psiholog: E foarte important să ştii care sunt recompensele, ce îţi iei tu de acolo. Admiraţia celorlalţi, atenţia celorlalţi. Trebuie să îţi dezvolţi alternative sănătoase.

Dependenţa de telefon a distrus şi capacitatea de concentrare a utilizatorilor. Acelaşi sondaj arată că 99 la sută dintre respondenţi se uită la televizor cu telefonul în mână, din plictiseală, 6 din 10 când sunt la biserică sau într-o şedinţă şi 37% când ar trebui să mediteze.