Război Rusia - Ucraina, ziua 158 LIVE TEXT. S-au terminat pregătirile în Portul Odessa, prima navă cu cereale ucrainene ar putea pleca la drum luni

Război Rusia - Ucraina, ziua 158. Armata ucraineană recunoaşte că inamicul a făcut progrese limitate în Donbas, dar susţine, la rândul său, că a eliminat peste o sută de soldaţi ruşi pe alt front, lângă Herson. La Moscova se afirmă în continuare că ucrainenii sunt cei care au atacat închisoarea Olenivka şi că ONU şi Comitetul Internaţional al Crucii Roşii au fost invitaţi să ia parte la anchetă. Între timp, Preşedintele Volodimir Zelenski a dispus evacuarea tuturor civililor din localităţile regiunii Doneţk, aflate încă sub controlul Ucrainei. "Cu cât se va face mai repede, cu cât mai mulţi oameni părăsesc acum regiunea Doneţk, cu atât mai puţini oameni vor avea timp armata rusă să ucidă", a transmis Zelenski.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - prezent, aici

UPDATE 21:00. Unul dintre cei mai bogați oameni din Ucraina ar fi fost ucis intenționat, susține un consilier al lui Zelenski

 Un consilier al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, crede că Oleksiy Vadatursky, un important magnat ucrainean al agriculturii, a fost ucis în mod deliberat.

Potrivit unui raport al BBC, Mykhailo Podolyak a declarat că una dintre rachete a lovit dormitorul omului de afaceri, ceea ce, în opinia sa, "nu lasă nicio îndoială" că a fost un atac țintit.

Autoritățile au declarat că Vadatursky, în vârstă de 74 de ani, și soția sa, Raisa, au fost uciși când o rachetă a lovit casa lor din orașul Nikolaev, situat în sudul țării.

Vadatursky a fost clasat de Forbes pe locul 24 în topul celor mai bogați oameni din Ucraina, cu o avere în valoare de 430 de milioane de dolari, și a fost decorat anterior cu prestigiosul premiu "Erou al Ucrainei".

UPDATE 17:10. Navele cu cereale ucainene sunt pregătite să plece din Odessa

O primă navă cu cereale ucrainene ar plutea pleca luni din portul ucrainean Odessa, conform acordului încheiat cu Rusia pe 22 iulie, a anunţat duminică preşedinţia turcă, în timp ce la Kiev preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că în urma invaziei ruse anul acesta recolta de cereale ar putea fi în Ucraina la jumătate din cantitatea obişnuită, relatează AFP şi Reuters.

''Pregătirile au ajuns într-un punct care ar permite plecarea navelor din portul Odessa. Navele sunt încărcate, sunt pregătite să plece, dar este nevoie de o bună coordonare logistică'', a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin.

Centrul comun de coordonare (CCC), însărcinat cu controlul exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, a fost inaugurat oficial miercuri la Istanbul, conform acordului semnat pe 22 iulie de Ucraina şi Rusia, cu medierea Turciei şi a ONU.

Printre sarcinile acestui centru se numără înmatricularea şi monitorizarea - inclusiv prin satelit - navelor comerciale care vor face parte din convoaiele de transport de cereale, precum şi inspectarea navelor la încărcarea în porturile ucrainene şi la sosirea lor în porturile turce.

Reluarea exporturilor de cereale ucrainene a fost abordată duminică de ministrul turc al apărării într-o discuţie cu miniştrii ucraineni ai apărării şi infrastructurii, transmite AGERPRES.

În acest timp, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat într-un mesaj pe Twitter că din cauza invaziei ruse recolta de cereale a Ucrainei ar putea să scadă anul acesta la jumătate din cantitatea obişnuită. ''Obiectivul nostru este să prevenim o criză alimentară globală cauzată de invazia rusă. Încă se găsesc căi alternative de livrare a cerealelor'', a transmis el.

Înaintea lansării invaziei ruse, pe 24 februarie, Ucraina deţinea 46% din exporturile mondiale de floarea soarelui, 9% din cele de grâu, 17% din cele de orz şi 12% din cele de porumb, potrivit Departamentului Agriculturii al SUA.

De partea cealaltă, Rusia consideră că statele occidentale exagerează importanţa cerealelor ucrainene pe piaţa mondială, argumentând prin faptul că, în pofida ponderii ridicate a exporturilor ucrainene de cereale în totalul exporturilor mondiale, în privinţa producţiei totale de cereale la nivel global ponderea Ucrainei este de sub 1%.

Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu, iar exporturile de cereale şi îngrăşăminte ruseşti, deşi nu sunt vizate direct de sancţiunile occidentale impuse Moscovei după agresiunea asupra Ucrainei, au fost de asemenea împiedicate, ca urmare a suspendări schimburilor bancare şi financiare în urma acestor sancţiuni.

UPDATE 16:00. Vladimir Putin a semnat nouă doctrină navală a Rusiei: Statele Unite, declarate principala ameninţare pentru Moscova

Preşedintele Vladimir Putin a semnat duminică o nouă doctrină navală ce prezintă Statele Unite ca principal rival al Rusiei şi stabileşte ambiţiile maritime globale ale Rusiei pentru zone cruciale precum Arctica şi în Marea Neagră, relatează Reuters.

Exprimându-se de Ziua Flotei Militare ruse în fosta capitală imperială Sankt Petersburg, fondată de ţarul Petru cel Mare, Putin l-a lăudat pe Petru pentru că a făcut din Rusia o mare putere maritimă şi a crescut poziţia globală a statului rus.

După ce a inspectat marina, Putin a ţinut un scurt discurs în care a promis livrarea a ceea ce el a prezentat drept rachete de croazieră hipersonice unice Zircon, avertizând că Rusia are puterea militară de a învinge orice potenţial agresor.

Cu puţin timp înainte de discurs, el a semnat o nouă doctrină navală de 55 de pagini, care stabileşte obiectivele strategice generale ale marinei ruse, inclusiv ambiţiile sale de "mare putere maritimă" care se extind asupra întregii lumi, transmite AGERPRES.

UPDATE 15:40. Polonia a primit peste 5.15 miloane de refugiați din Ucraina de la începutul războiului

Peste 5,15 milioane de persoane ucrainene s-au refugiat în Polonia de la începutul invaziei militare declanşate de Rusia pe 24 februarie, a anunţat duminică Poliţia de Frontieră Poloneză, citată de DPA.

În aceeaşi perioadă, 3,25 milioane de ucraineni s-au întors în ţara lor natală. Duminică, numărul persoanelor care au trecut graniţa spre Polonia a fost de 25.400, în timp ce alte 29.900 au ieşit din Polonia şi s-au întors în Ucraina.

Polonia şi alte ţări învecinate cu Ucraina au primit grupuri mari de ucraineni care şi-au părăsit locuinţele din cauza războiului declanşat de Moscova, un conflict militar care nu dă semne că ar slăbi în intensitate.

Potrivit Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), peste 6 milioane de indivizi au fost înregistraţi ca refugiaţi în Europa de la începutul acestui război.

Cei mai mulţi se află în Polonia, care găzduieşte în prezent 1,2 milioane de refugiaţi, în timp ce Germania găzduieşte 670.000 de ucraineni. Republica Cehă oferă în prezent adăpost pentru peste 400.000 de refugiaţi ucraineni, conform celor mai recente date publicate de ONU.

Potrivit Poliţiei Frontieră din România, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 30.07.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 1.753.232 de cetăţeni ucraineni. Site-ul data.unhcr.org anunţă totodată că peste 1,8 milioane de ucraineni s-au refugiat în Federaţia Rusă.

UPDATE 14:09. Continuă luptele în Nikopol, Harkov și Sumî

Luptele continuă în orașul Nikopol din sud și în regiunile de nord-est Harkov și Sumî. 

Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Valentyn Reznichenko, a scris pe Telegram că Nikopol a fost atacat puternic, relatează The Guardian. El a spus că până la 50 de rachete Grad au lovit zone rezidențiale duminică dimineața, rănind un bărbat și distrugând case și conducte de gaz și apă.

Șeful regional din Sumî, Dmytro Zhyvytsky, a declarat că aproximativ 50 de lovituri de sâmbătă seara au provocat o persoană mort și două rănite.

"Astăzi a avut loc o întreagă succesiune de explozii... câteva clădiri sunt avariate", a declarat și Igor Terekhov, primarul celui de-al doilea oraș al Ucrainei, Harkov.

UPDATE 13:12. Ucraina dezminte că a comis atacul cu dronă vizând Statul Major al Flotei ruse la Marea Neagră

Ucraina dezminte duminică faptul că a atacat cu o dronă Statul Major al Flotei ruse la Marea Neagră, la Sevastopol, în Crimeea ocupată, un atac soldat cu şase răniţi potrivit Moscovei, şi respinge acuzaţii ruse în acest sens drept o ”provoare deliberată”, relatează AFP, potrivit news.ro.

Acuzaţiile ruseşti cu privire la ”un aşa-zis atac ucrainean al Statului Major al Flotei ruse, la Sevastopol” sunt ”o provocare deliberată”, declară într-o înregistrare video postată pe Telegram un purtător de cuvânt al administraţiei regionale Odesa, Serghii Braciuk. ”Elibearea Crimeei ucrainene ocupate va avea loc altfel, mult mai eficient”, subliniază el.

”În această (duminică) dimineaţa, naţionaliştii ucraineni au decis să ne strice Ziua Flotei”, sărbătorită duminică în întreaga Rusie, a acuzat într-o postare pe telegram guvernatorul Sevastopolului, care a precizat că bilanţul atacului cu dronă a crescut la şase răniţi.

UPDATE 12:35. Zelenski: recolta Ucrainei ar putea fi la jumătate din cantitatea obișnuită

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că recolta țării ar putea fi la jumătate din cantitatea obișnuită în acest an din cauza războiului.

Într-o declarație pe Twitter, liderul ucrainean a dezvăluit că „principalul obiectiv" al țării este de a preveni o criză alimentară globală și că el caută alte modalități de a livra cereale. Ucraina, care este un furnizor global de cereale, a întâmpinat dificultăți în a-și trimite produsele către cumpărători din cauza blocadei navale rusești a porturilor ucrainene din Marea Neagră. Cu toate acestea, un acord semnat sub egida ONU și a Turciei la 22 iulie prevede trecerea în siguranță a navelor care transportă cereale din trei porturi din sudul Ucrainei.

UPDATE 11:20. Vladimir Putin, discurs la parada de Ziua Marinei din Sankt Petersburg

Rusia sărbătorește Ziua Marinei cu o paradă a navelor de război pe râul Neva din Sankt Petersburg. Președintele rus Vladimir Putin participă la eveniment.

Ziua Marinei este sărbătorită în Rusia în ultima duminică a lunii iulie.

LIVE VIDEO, mai jos:

În cadrul unui discurs, Vladimir Putin a spus că marina rusă va primi rachete de croazieră hipersonice Zircon în următoarele câteva luni, relatează Reuters. 

Putin nu a menționat în mod direct Ucraina, dar a afirmat că a semnat o nouă doctrină a marinei și a declarat că rachetele de croazieră hipersonice Zircon sunt unice în lume.

"Livrarea acestor rachete către forțele armate ruse va începe în luna viitoare. Fregata Amiral Gorșkov va fi prima care va intra în serviciul de luptă cu aceste arme formidabile la bord. Lucrul cheie aici este capacitatea marinei ruse... Este capabilă să răspundă cu o viteză fulgerătoare tuturor celor care decid să încalce suveranitatea și libertatea noastră", a declarat liderul de la Kremlin.

UPDATE 10:35. MAE român condamnă atacul asupra penitenciarului Olenivka, unde peste 50 de prizonieri ucraineni au fost ucişi

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condamnă, duminică, atacul asupra penitenciarului Olenivka, unde peste 50 de prizonieri ucraineni au fost ucişi. ”Aceste crime odioase comise de Rusia necesită o anchetă şi sancţiuni internaţionale”, au transmis reprezentanţii MAE.

”MAE condamnă cu fermitate bombardamentul asupra penitenciarului Olenivka şi uciderea pizonierilor ucraineni”, este mesajul postat, duminică, pe contul oficial de Twitter al Ministerului Aacerilor extern.  

Oficialii români consideră că ”aceste crime odioase comise de Rusia necesită o anchetă şi sancţiuni internaţionale”. ”Condoleanţe familiilor şi sprijin deplin pentru Ucraina”, a mai transmis MAE.  

Atacul asupra închisorii unde erau deţinuţi membri ai Regimentului Azov a avut loc vineri, iar Rusia şi Ucraina se acuză reciproc. Separaţiştii pro-ruşi spun că Ucraina se află în spatele atacului care a ucis 53 de prizonieri de război. Kievul ar fi bombardat închisoarea de lângă Olenivka cu rachete Himars, susţin ei. Ucraina neagă aceste acuzaţii şi afirmă, la rândul său, că la originea faptelor se află grupul Wagner, o organizaţie paramilitară rusă. 

UPDATE 9:21. Cinci răniți, după ce o dronă ar fi atacat sediul flotei ruse din Marea Neagră

Cinci persoane au fost rănite, după ce o dronă a lovit sediul flotei ruse din Marea Neagră, a declarat guvernatorul Sevastopolului, potrivit The Guardian.

Agenția de presă de stat Ria Novosti l-a citat Mikhail Razvozzhaev, care a afirmat, de asemenea, că toate evenimentele festive în onoarea Zilei Marinei din oraș au fost anulate din motive de securitate.

UPDATE 8:55. Rusia a publicat lista morţilor după lovitura ce a vizat tabăra de prizonieri de război din Doneţk

Numele a 50 de morţi şi 73 de răniţi au fost publicate de Ministerul rus al Apărării sâmbătă, la o zi după un atac asupra unei tabere din Doneţk unde erau deţinuţi prizonieri de război ucraineni, informează duminică agenţia DPA, potrivit Agerpres.

Majoritatea celor 193 de prizonieri de război din Olenivka au fost ucişi sau răniţi, a declarat sâmbătă ministerul rus. Iniţial după lovitura de rachetă, se presupunea că numărul morţilor va depăşi 50.

Până sâmbătă dimineaţă, corpurile a 48 de prizonieri ucraineni au fost recuperate, în timp ce încă doi au murit în drum spre spital, a precizat ministerul. Rusia a declarat că răniţii primesc îngrijiri medicale.

Rusia afirmă că lovitura a venit de la un lansator multiplu de rachete cu bătaie mare HIMARS furnizate Ucrainei de Statele Unite, în timp ce Kievul caută să recupereze teritorii controlate de separatiştii proruşi în estul Ucrainei. Este imposibil să se confirme independent oricare dintre revendicări din cauza situaţiei de război într-o mare parte a Ucrainei.

"Întreaga responsabilitate politică, penală şi morală pentru baia de sânge a ucrainenilor este suportată personal de Zelenski, regimul său criminal şi Washingtonul ca susţinător", a declarat ministerul rus. Într-un mesaj video, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit Rusia stat terorist şi a dat vina pentru distrugerea închisorii pe forţele ruse. 

De asemenea, el a îndemnat pe oricine a mai rămas în provincia Doneţk să plece cât timp încă este în viaţă, pe fondul asaltului în curs al forţelor ruse.

UPDATE 8:37. Ruşii deţineau la sfârşitul lui martie instrumente financiare americane în valoare de circa 14 miliarde de dolari, potrivit băncii centrale din Rusia

Aproape o treime din instrumentele financiare străine în valoare de aproximativ 3.000 de miliarde de ruble (49,1 miliarde de dolari) aflate în conturile ruşilor la sfârşitul lunii martie au fost emise în Statele Unite, potrivit datelor băncii centrale a Rusiei, transmite Reuters, conform news.ro. Mulţi ruşi au cumpărat acţiuni străine într-un boom de investiţii ale persoanelor fizice declanşat în timpul pandemiei de Covid-19, folosind conturi acum îngheţate în temeiul sancţiunilor occidentale impuse după ce Rusia şi-a trimis trupele în Ucraina pe 24 februarie.

Vicepreşedintele băncii centrale ruse, Philip Gabunia, a declarat că peste 5 milioane de oameni din Rusia au acţiuni străine în conturi îngheţate, cu o valoare combinată de peste 320 de miliarde de ruble. La sfârşitul lunii martie, titlurile de valoare americane reprezentau 855,3 de miliarde de ruble (14 miliarde de dolari), sau 27% din toate titlurile de valoare străine aflate în portofoliile ruşilor, care includ obligaţiuni şi acţiuni, a spus banca centrală. Emitenţii din Regatul Unit au reprezentat 464,8 miliarde de ruble, iar emitenţii irlandezi 308,9 miliarde de ruble. Următoarele patru ţări emitente, în funcţie de volum, au fost Luxemburg, Cipru, Ţările de Jos şi Insulele Cayman.

”În total, titluri de valoare din 120 de ţări sunt în conturile persoanelor fizice”, a spus banca.

Volumul total deţinut a crescut în 2021, pe măsură ce bursele ruse au lansat tranzacţii cu tot mai multe titluri străine, dar banca centrală a spus că mediul geopolitic în deteriorare a inversat această tendinţă în acest an. Banca centrală a propus interzicerea achiziţiilor de acţiuni străine de către ruşi cu deţineri în valoare de mai puţin de 550.000 de dolari, ca măsură de a proteja investitorii. SPB Exchange, a doua cea mai mare bursă din ţară, a sugerat ca acţiunile listate în SUA ale clienţilor să fie transferate într-un cont care nu este pentru tranzacţionare, din cauza restricţiilor impuse de depozitarul Euroclear cu sediul la Bruxelles.

UPDATE 7:33. Rusia permite ONU şi Crucii Roşii să investigheze atacul de la închisoarea Olenivka

ONU şi Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) au fost autorizate să investigheze atacul asupra închisorii din regiunea Doneţk din estul Ucrainei, relatează lalibre.be, potrivit news.ro.

Ministerul rus al Apărării a declarat sâmbătă seara că a invitat experţi din organizaţii "pentru a desfăşura o investigaţie obiectivă”. Separaţiştii pro-ruşi spun că Ucraina se află în spatele atacului care a ucis 53 de prizonieri de război. Kievul ar fi bombardat închisoarea de lângă Olenivka cu rachete Himars, susţin ei.

Ucraina neagă aceste acuzaţii şi afirmă, la rândul său, că la originea faptelor se află grupul Wagner, o organizaţie paramilitară rusă. Artileria rusă ar fi vizat centrul de detenţie pentru a păstra secrete tortura şi relele tratamente aplicate prizonierilor.

Ucraina a cerut vineri ONU şi CICR să investigheze moartea prizonierilor. Într-o declaraţie, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a declarat că va încerca, printre altele, să aibă acces la centrul de detenţie şi să ajute la evacuarea răniţilor, scrie AFP.

Zelenski a cerut evacuarea regiunii Donețk

Autorităţile din Ucraina au emis o decizie privind evacuarea obligatorie a populaţiei din regiunea Doneţk, iar preşedintele Volodimir Zelenski face apel la populaţie să plece, mai ales familiile cu copii.

”Noi nu suntem Rusia. De aceea, fiecare viaţă este importantă pentru noi”, a transmis preşedintele.

Zelenski afirmă, în ultimul mesaj postat pe reţelele de socializare, că sunt sute de mii de oameni, cu zeci de mii de copii, în zonele în care se duc cele mai aprige lupte. ”Mulţi dintre oameni refuză să plece... Dar chiar trebuie să se facă acest lucru (...) Cu cât se va face mai repede, cu cât mai mulţi oameni părăsesc acum regiunea Doneţk, cu atât mai puţini oameni vor avea timp armata rusă să ucidă. Prin urmare, dacă aveţi ocazia, vă rog să vorbiţi cu cei care încă mai rămân în zonele de luptă din Donbas. Vă rugăm să-i convingeţi că este necesar să plece, mai ales dacă sunt familii cu copii. Dacă aveţi posibilitatea de a ajuta persoanele strămutate, faceţi-o”, a spus prşedintele ucrainean.  

Volodimir Zelenski a precizat că există o decizie guvernamentală privind evacuarea obligatorie din regiunea Doneţk. ”Totul este în curs de organizare. Sprijin total, asistenţă totală - atât logistică, cât şi plăţi. Avem nevoie doar de o decizie din partea oamenilor înşişi, care încă nu au luat-o pentru ei înşişi. Mergeţi, noi vă vom ajuta. Noi nu suntem Rusia. De aceea, fiecare viaţă este importantă pentru noi. Şi vom folosi toate oportunităţile disponibile pentru a salva cât mai multe vieţi şi pentru a limita cât mai mult posibil teroarea rusă”, a mai transmis preşedintele.  

Anterior, vicepremierul - ministru pentru Reintegrarea teritoriilor ocupate temporar, Iryna Vereshchuk, a transmis că autorităţile ucrainene depun eforturi pentru a se asigura că toţi cetăţenii evacuaţi din regiunea Doneţk primesc locuinţe şi protecţie socială. "În regiunea Doneţk sunt 200.000-220.000 de ucraineni, inclusiv 52.000 de copii. Şi este responsabilitatea statului şi a fiecărui cetăţean adult să asigure protecţia vieţii lor", a declarat Vereshchuk, potrivit CNN. 

Persoanele care nu vor să evacueze vor trebui să semneze "o anumită formă de refuz", afirmând că înțeleg și sunt conștienți de toate consecințele rămânerii în zonele de luptă și poartă responsabilitatea personală pentru viața lor, a mai spus vicepremierul ucrainean.