Război Rusia - Ucraina, ziua 89 LIVE TEXT. General din SUA: Reintroducerea forțelor americane în Ucraina, o "decizie prezidențială"

Război Rusia - Ucraina, ziua 89. Administraţia Vladimir Putin a anunțat, duminică seară, că este pregătită să reia negocierile cu Ucraina. "Din punctul nostru de vedere, noi suntem pregătiţi să continuăm dialogul. Blocarea negocierilor a fost în totalitate o iniţiativă a Ucrainei. Mingea este în terenul Ucrainei. Rusia nu a refuzat niciodată negocierile", a afirmat Vladimir Medinski, şeful delegaţiei Rusiei în negocieri, conform cotidianului Le Figaro. De cealaltă parte, reprezentanţii Kievului au avertizat că nu vor accepta să cedeze teritorii, deoarece, chiar dacă ar fi agreat un armistiţiu, conflictul ar risca să reizbucnească ulterior. Premierul Italiei, Mario Draghi, a cerut joi Rusiei şi Ucrainei să facă tot posibilul pentru a ajunge rapid la un armistiţiu.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

• Zelenski îndeamnă la sancțiuni maxime împotriva Rusiei / Kremlinul acuză Occidentul că a declanşat o criză alimentară globală

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - prezent, aici

UPDATE 21:54. General din SUA: reintroducerea forțelor americane în Ucraina, o „decizie prezidențială"

Un general de rang înalt din SUA a declarat că „reintroducerea forțelor americane în Ucraina ar fi o decizie prezidențială", anunță CNN, citat de Mediafax. Planificarea privind readucerea trupelor americane în Ucraina, indiferent de necesitate, cum ar fi protejarea ambasadei americane recent redeschise la Kiev, este „în curs de desfășurare la un nivel relativ scăzut". Declarația a fost făcută luni, în timpul unei conferințe de presă la Pentagon, și aparține președintele Statului Major Întrunit, generalul Mark Milley.

„Aceste planuri nu au ajuns la secretarul Apărării sau la mine", a explicat Milley. Decizia aparține președintelui SUA, a mai spus generalul. „În cele din urmă, orice reintroducere a forțelor americane în Ucraina ar necesita o decizie prezidențială. Suntem departe de așa ceva, încă dezvoltăm cursuri de acțiune și nimic din toate acestea nu a fost prezentat încă secretarului", a precizat generalul Mark Milley.

UPDATE 20:55. Aproximativ 20 de ţări se angajează să furnizeze Ucrainei armament suplimentar

Douăzeci de ţări s-au angajat luni să furnizeze armament suplimentar Ucrainei, pentru a face faţă forţelor ruse, în cadrul unei reuniuni a unor aliaţi, anunţă secretarul american al Apărării Lloyd Austin, relatează AFP, citat de news.ro. ”Întâlnirea de azi (luni) a decurs foarte bine”, anunţă Lloyd Austin. ”Numeroase ţări vor furniza muniţie de artilerie, sisteme de apărare de coastă, tancuri şi alte blindate, care sunt indispensabile” armatei Ucrainei, precizează secretarul american al Apărării.

UPDATE 20:50. Momentul în care o echipă de voluntari români este surprinsă de bombardamentele ruseşti în Harkov

O echipă de voluntari români a fost surprinsă în mijlocul bombardamentelor ruseşti din Harkov, în timpul filmărilor pentru un material pe tema războiului dintre Rusia şi Ucraina.Daniel Țecu a declarat pentru Observator că s-au dus să ofere ajutoare umanitare într-o zonă eliberată de lângă Harkov, însă rușii au distrus un pod și i-au pus pe fugă pe voluntari. Ajunși în satul Dergachi, la doar 15 km de la frontiera cu Rusia, voluntarii au continuat să distribuie alimente și medicamente când au fost surprinși de un bombardament și forțați să alerge ca să scape cu viața. Daniel Țecu tocmai realiza o filmare în care prezenta distrugerile din zonă.

UPDATE 16:55. Lituania vrea o coaliție navală pentru a ridica blocada Rusiei de la Marea Neagră

Lituania a cerut o coaliție navală ”a celor dispuși” pentru a ridica blocada rusă de la Marea Neagră asupra exporturilor de cereale ucrainene, informează The Guardian. Ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, a propus planul în timpul discuțiilor cu secretarul de externe al Marii Britanii, Liz Truss, luni, la Londra. „Timpul este foarte, foarte scurt. Ne apropiem de o nouă recoltă și nu există nicio altă modalitate practică de a exporta cerealele decât prin portul Odessa la Marea Neagră”, a spus el pentru Guardian. „Nu există nicio modalitate de a stoca aceste cereale și nicio altă cale alternativă adecvată. Este imperativ să le arătăm țărilor vulnerabile că suntem pregătiți să facem pașii necesari pentru a hrăni lumea.”

Landsbergis a propus o escortă navală – care să nu fie condusă de NATO - și care ar putea proteja navele cargo de cereale în timp ce se îndreaptă prin Marea Neagră și pe lângă navele de război rusești. El a sugerat că, în afară de Marea Britanie, țările care sunt afectate de lipsa de cereale, cum ar fi Egiptul, ar putea oferi protecția necesară. Planul  ar necesita deminarea unor părți din Marea Neagră pentru a asigura trecerea în siguranță, precum și acordul Turciei, care păzește intrarea în Marea Neagră. ”Aceasta ar fi o misiune umanitară non-militară și nu este comparabilă cu o no-fly zone”, a spus el. „În acest demers, nave militare sau avioane sau ambele vor fi folosite pentru a se asigura că proviziile de cereale pot părăsi Odessa în siguranță și pot ajunge în Bosfor fără interferența Rusiei. Am avea nevoie de o coaliție de țări (dispuse să facă asta) – țări cu o putere navală semnificativă pentru a proteja căile maritime și țări care sunt afectate de acest lucru”. NATO ca alianță nu ar trebui să-și asume un rol, a mai spus el.

UPDATE 16:50. Rusia examinează în prezent planul de pace propus de Italia (viceministru rus)

Rusia a primit planul de pace propus de Italia şi-l analizează, a declarat luni viceministrul rus de externe Andrei Rudenko, citat de agenţiile ruse de presă, potrivit AFP, citat de Agerpres. 'L-am primit nu demult. Îl analizăm', a declarat el, subliniind că în prezent acesta nu face obiectul unei discuţii între Rusia şi Italia. 'Când vom termina să-l studiem, vom spune ce credem despre el', a adăugat viceministrul rus. Şeful diplomaţiei italiene, Luigi Di Maio, a anunţat vineri că ţara sa a propus ONU constituirea unui 'grup internaţional de sprijin' care să încerce să ajungă 'pas cu pas' la o încetare a focului în Ucraina.

Potrivit lui Luigi Di Maio, 'grupul de sprijin' propus de ONU 'trebuie să încerce să reconstruiască dialogul între cele două părţi care în acest moment se află în război'. Detaliile acestui plan nu au fost făcute publice, dar, potrivit cotidianului italian La Repubblica, documentul - extrem de detaliat - transmis ONU şi elaborat de diplomaţi ai Ministerului italian de Externe prevede patru puncte: 1) o încetare a focului în Ucraina şi demilitarizarea frontului sub supravegherea Naţiunilor Unite; 2) negocieri asupra statutului Ucrainei, la care să participe UE, dar nu şi NATO; 3) un acord bilateral între Ucraina şi Rusia asupra Peninsulei Crimeea şi a Donbasului (aceste teritorii disputate s-ar bucura de o autonomie deplină şi de dreptul de a-şi asigura propria securitate, dar s-ar afla sub suveranitate ucraineană); 4) încheierea unui acord multilateral de pace şi de securitate în Europa, având ca obiect dezarmarea, controlul armelor şi prevenirea conflictelor.

UPDATE 16:48. Prizonierii de război de la Azovstal vor fi judecați de un tribunal ”internațional” în Donețk

Liderul separatiștilor pro-ruși din Donețk a declarat că toți prizonierii de război din oțelăria Azovstal vor fi judecați de un tribunal în auto-proclamata Republica Populară Doneţk, potrivit Interfax. Informațiile nu au fost confirmate din alte surse. Toți apărătorii ucraineni care s-au predat la Azovstal sunt reținuți pe teritoriul așa-numitei Republici Populare Donețk, a declarat pentru Interfax liderul ei Denis Pușilin. ”Un tribunalul internațional este planificat să fie organizat pe teritoriul republicii”, a spus Pușilin. Potrivit acestuia, ”în prezent este în curs de elaborare statutul tribunalului”.

UPDATE 15:40. 87 de morţi în urma bombardamentului rusesc din 17 mai asupra unei baze

ucrainene

87 de persoane au fost ucise în atacul rusesc din 17 mai asupra unei baze militare ucrainene în nordul Ucrainei, potrivit unui nou bilanţ făcut public luni de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de AFP, potrivit Agerpres. "Sub dărâmăturile de la Desna sunt 87 de cadavre", a indicat Zelenski în cursul unei intervenţii în format de videoconferinţă la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos (Elveţia). Acesta ar putea fi unul dintre cele mai sângeroase bilanţuri ale bombardamentelor ruse în Ucraina de la începutul războiului în 24 februarie, notează AFP.

Bombardamentul a vizat o localitate unde se afla o tabără militară de antrenament, la aproximativ 50 km nord de Kiev, în regiunea Cernigov. Un bilanţ anterior consemna opt morţi şi 12 răniţi. Este un atac neobişnuit în această regiune din apropierea capitalei ucrainene, aflată sub controlul soldaţilor ucraineni după retragerea trupelor ruse din regiunea Kievului în ultimele zile ale lunii martie. "Aceste persoane nu vor cunoaşte viitorul Ucrainei", a adăugat Zelenski, referindu-se la victime. Ucraina "plăteşte scump pentru libertatea şi independenţa sa şi pentru această luptă", a adăugat el.

UPDATE 15:15. Reacţia Kremlinului după condamnarea militarului rus

Kremlinul este ”îngrijorat” cu privire la soarta sergentului rus Vadim Şişimarin, condamnat de un tribunal de la Kiev la închisoare pe viaţă, şi va căuta modalităţi să îi ofere asistenţă, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, relatează CNN, citat de news.ro. ”Bineînţeles că suntem îngrijoraţi cu privire la soarta cetăţeanului nostru”, a declarat Dmitri Peskov, luni, într-o conferinţă telefonică regulată.

”Nu avem multe oportunităţi de a-i proteja interesele pe teren, deoarece instituţiile străine nu au de fapt nicio activitate (n.r. la Kiev). Dar acest lucru nu înseamnă că nu vom lua în considerare posibilitatea de a face încercări prin alte canale”, a adăugat Peskov fără a clarifica la ce canale face referire.

UPDATE 14:55. Peste 6,5 milioane de oameni au fugit din Ucraina în timpul invaziei ruseă, anunță ONU

Cel puțin 6,5 milioane de persoane au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruse, potrivit ultimelor date ale Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).  

În plus, peste 8 milioane de persoane -- aproape una din cinci din populația Ucrainei de dinainte de război -- sunt strămutate, după ce au fost forțate să-și părăsească locuinețele, potrivit celui mai recent raport al Organizației Internaționale pentru Migrație, potrivit CNN. 

UPDATE 13:45. Kremlinul acuză Occidentul că a declanşat o criză alimentară globală

Occidentul a declanşat o criză alimentară globală prin impunerea celor mai severe sancţiuni din istoria modernă Rusiei în urma războiului din Ucraina, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează The Guardian.

Soldaţii ruşi ar trebui să fie atenţi cu privire la organizarea de ”atacuri teroriste” după ce primarul Andrei Şevciuk numit de Rusia în oraşul Enerhodar din sudul Ucrainei a fost rănit duminică într-o explozie, a mai spus Peskov. ”Rusia a fost întotdeauna un exportator de cereale care prezintă destulă încredere”, a spus Peskov, care a subliniat că Moscova nu reprezintă ”sursa problemei”.

El a reiterat că Peskov a reiterat că furnizarea de armament de către statele occidentale în Ucraina nu va stimula securitatea sau stabilitatea în Europa.

UPDATE 13:25. Soldatul rus, acuzat de uciderea unui civil ucrainean, condamnat la închisoare pe viață

Vadim Şişimarin, soldatul rus care l-a ucis pe Oleksandr Shelipov, în vârstă de 62 de ani, în Sumî, a fost condamnat la închisoare pe viață, în primul proces pentru crime de război în Ucraina care a durat mai puțin de o săptămână, potrivit BBC News.

UPDATE 13:10. Zelenski îndeamnă la sancțiuni maxime împotriva Rusiei

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a îndemnat luni, în cadrul discursului ținut prin videoconferință în fața participanților la Forumul Economic Mondial, la sancțiuni maxime împotriva Rusiei. În fața participanților la Forumul Economic Mondial, Volodimir Zelenski a solicitat impunerea de „sancțiuni maxime” împotriva Rusiei, potrivit CNN. Numai asta va împiedica Rusia, și orice altă țară, să lanseze un război neprovocat împotriva vecinului său, spune el.

Președintele ucrainean a mai spus că în prezent nu există astfel de sancțiuni. El a prezentat măsurile care, în opinia sa, ar trebui să fie aplicate. Printre acestea se numără un embargo total asupra petrolului rusesc, interzicerea accesului tuturor băncilor rusești la sistemele globale și interzicerea comerțului cu Rusia. Zelenski a mai spus că lumea nu poate fi condusă prin „forță brută”.

UPDATE 12:45. Noua Zeelandă va antrena artilerişti ucraineni în Regatul Unit

Guvernul Noii Zeelande a anunţat luni că va trimite în Regatul Unit circa treizeci de instructori militari pentru a antrena acolo artilerişti ucraineni, informează AFP, potrivit Agerpres. Aceşti instructori neozeelandezi vor antrena militari ucraineni în utilizarea de tunuri uşoare de 105mm L119. Circa 230 de artilerişti vor beneficia de acest antrenament, care va dura până la sfârşitul lui iulie.

Noua Zeelandă a trimis deja un avion Hercules şi personal militar în Europa pentru misiuni de logistică şi de informaţii, pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva invaziei ruse. De asemenea, Noua Zeelandă s-a raliat sancţiunilor ce vizează cele mai mari bănci şi instituţii financiare ruse ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia.

UPDATE 11:40. Germania vrea ca UE să interzică importurile de petrol din Rusia cu sau fără Ungaria

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, şi-a exprimat dezamăgirea că Uniunea Europeană nu a ajuns încă la un acord privind interzicerea importurilor de petrol din Rusia, adăugând că Berlinul este dispus să renunţe la participarea Ungariei pentru a accelera propusa interdicţie, transmite Reuters. "Dacă preşedintele Comisiei Europene spune că facem asta 26 de ţări, fără Ungaria, atunci este o cale pe care o vom sprijini întotdeauna", a declarat oficialul la postul de radio Deutschlandfunk.

"Dar nu am auzit încă asta de la UE", a adăugat Habeck, potrivit Agerpres.

În rândul celor 27 de state membre UE, Ungaria este cel mai vocal critic al planificatei interziceri a importurilor de petrol din Rusia. SUA şi Marea Britanie s-au angajat să interzică importurile de petrol din Rusia, în timp ce UE discută măsuri similare. 

UPDATE 11:15. Control vamal istoric între Ucraina și Polonia

Ucraina şi Polonia au convenit duminică să instituie control vamal comun la frontiera dintre cele două ţări, precum şi o companie feroviară comună, cu scopul de a facilita circulaţia persoanelor şi a creşte potenţialul de export al Ucrainei, relatează Reuters. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi omologul său polonez Andrzej Duda au promovat cooperarea sporită dintre ţări în timpul unei întâlniri la Kiev duminică, Duda oferind sprijinul Varşoviei vecinului său aflat în stare de conflict.

UPDATE 10:20. Numărul morților ruși în Ucraina, „probabil similar” cu cel al Uniunii Sovietice în timpul celor nouă ani de război în Afganistan

Ministerul britanic al Apărării susţine că Rusia ar fi înregistrat în primele trei luni de război în Ucraina ”un număr de morţi similar” cu cel înregistrat de Uniunea Sovietică în timpul celor nouă ani de război în Afganistan. ”O combinaţie de tactici slabe de nivel scăzut, acoperire aeriană limitată, lipsă de flexibilitate şi o abordare de comandă pregătită să întărească eşecurile şi greşelile repetate a dus la această rată ridicată de victime, care continuă să crească în ofensiva din Donbas”, se arată în raportul zilnic al Ministerului britanic al Apărării. a spus ministerul într-o actualizare de informaţii.

Ministerul britanic al Apărării mai prezice că pe măsură ce numărul victimelor continuă să crească, vor deveni ”mai evidente” pentru publicul rus, iar ”nemulţumirea faţă de război şi dorinţa de a o exprima ar putea creşte”.

UPDATE 9:10. Americanii sunt gata să furnizeze armament Republicii Moldova

Statele Unite sunt gata să furnizeze armament Republicii Moldova, dacă o va cere conducerea de la Chişinău. Declaraţia vine de la preşedintele Comitetului pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanţilor, Gregory Meeks, care a vizitat republica în fruntea unei delegaţii a Congresului.

Gregory Meeks a precizat că armele vor fi livrate chiar dacă Republica Moldova îşi va menţine actualul statut de neutralitate. 

UPDATE 8:40. Italia importă mai mult petrol rusesc

Italia şi-a crescut importurile de ţiţei rusesc în pofida eforturilor UE de a-şi întrerupe legăturile cu energia rusească în urma războiului din Ucraina, scrie Financial Times, potrivit Mediafax.

Rusia a exportat aproximativ 450.000 de barili pe zi de ţiţei către Italia în această lună, mai mult de patru ori peste nivelul din februarie şi aproape un record din 2013.

UPDATE 7:25. Rusia va pune în funcțiune aproximativ 50 de noi rachete intercontinentale

Rusia intenționează să pună în funcțiune aproximativ 50 de noi rachete balistice intercontinentale Sarmat până la finalul acestei toamne, a declarat directorul general al agenției spațiale Roscosmos, Dmitri Rogozin, relatează dpa. Rachetele urmează să fie fabricate în orașul siberian Krasnoyarsk, a declarat agenției de presă Interfax.

Rusia a efectuat prima testare a următoarei sale generații de rachete Sarmat la cosmodromul Plesetsk din nordul Rusiei, la sfârșitul lunii aprilie. Sarmat are o rază de acțiune de 18.000 de kilometri și poate transporta focoase nucleare. Aceasta ar permite Rusiei să atingă întreaga lume, lansând atacuri fie prin Polul Nord, fie prin Polul Sud. Primele rachete Sarmat urmează să fie amplasate în regiunea Krasnoyarsk. Președintele Vladimir Putin a folosit lansarea de rachete din aprilie pentru a lansa amenințări împotriva Occidentului în contextul războiului din Ucraina.

Rusia ar vrea reluarea negocierilor pentru pace

Rusia este dispusă să reia negocierile pentru pace, susţine negociatorul şef al ruşilor, Vladimir Medinski. "Din punctul nostru de vedere, noi suntem pregătiţi să continuăm dialogul. Blocarea negocierilor a fost în totalitate o iniţiativă a Ucrainei. Mingea este în terenul Ucrainei. Rusia nu a refuzt niciodată negocierile", a afirmat duminică seară Vladimir Medinski, şeful delegaţiei Rusiei în negocieri, conform cotidianului Le Figaro.

Reprezentanţii Kievului au avertizat, însă, că nu vor accepta să cedeze teritorii, deoarece, chiar dacă ar fi agreat un armistiţiu, conflictul ar risca să reizbucnească ulterior.

"Războiul nu se va încheia. Ar fi doar o pauză pentru ceva timp. Vor începe o nouă ofensivă, chiar mai sângeroasă şi mai amplă", a afirmat Mihail Podoliak, citat de BBC News.

Negocieri între delegaţiile Rusiei şi Ucrainei au avut loc în mod regulat, atât în persoană cât şi prin videoconferinţă, de la startul invaziei, în data de 24 februarie. În martie, miniştrii de externe ai celor două ţări s-au întâlnit în Turcia, însă nu au existat rezultate concrete.

Marţi, negociatorul şef al Ucrainei, Mihailo Podoliak, a spus că discuţiile sunt suspendate.

Premierul Italiei, Mario Draghi, a cerut joi Rusiei şi Ucrainei să facă tot posibilul pentru a ajunge rapid la un armistiţiu. "Pentru a evita agravarea crizei umanitare, trebuie să ajungem cât se poate de rapid la o încetare a focului şi la relansarea negocierilor. Aceasta este poziţia Italiei, a Uniunii Europene şi pe care am împărtăşit-o cu preşedintele Biden. Italia va acţiona împreună cu partenerii europeni şi cu aliaţii pentru orice posibilitate de mediere, dar Ucraina, nu altcineva, va decide ce fel de pace va accepta, o pace fără Ucraina nu ar fi acceptabilă", a afirmat premierul italian.