"Cel mai bun exemplu este Ungaria". Care ar putea fi efectul prelungirii plafonării preţurilor la alimente

Analiştii fiscali trag un semnal de alarmă. Asociaţia CFA România atrage atentia ca vor fi presiuni pe leu, pe deficit, va exista o nouă runda de inflaţie, iar preţurile locuinţelor care sunt supraevaluate ar urma sa scadă. Ce înseamnă acest lucru pentru viitorul românilor, aflați dintr-un interviu în exclusivitate cu Adrian Codîrlaşu - vicepreşedintele Asociaţiei CFA România. 

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Încă doua luni de preţuri plafonate. Guvernul şi marile magazine au căzut de acord asupra duratei în urma unei întâlniri tensionate. Coaliţia şi-ar fi dorit ca măsura să fie prelungită pentru trei luni, însă retailerii au acceptat doar 60 de zile de reduceri. Fără această măsură, preţurile de pe lista produselor cu preţ plafonat vor dispărea, dar ar putea apărea untul, gemul şi carnea de miel.

Marile magazine spun că plafonările nu vor putea menţinute la nesfârşit, în funcţie de sărbătorile românilor. Retailerii ar fi preferat ca intervenţiile să se facă punctual, doar dacă apar creşteri nejustificate de preţuri. În plus, prelungirea plafonărilor va afecta piaţa concurenţială. De asemenea, trebuie ţinut cont şi de preţul carburanţilor, care tocmai s-au scumpit peste noapte. Cert este că retailerii nu vor ieşi în pierdere. Marile magazine şi-au menţinut veniturile după ce au aplicat adaosuri comerciale mai mari la alte produse. 

Adrian Codîrlaşu - vicepreşedintele Asociaţiei CFA România: Această măsură contravine treburilor de funcţionare a pieţei, unei pieţe libere. În general, orice măsură administrativă duce cumva la scăderea ofertei de acele bunuri, unde se pun restricţii de preţ. Cel mai bun exemplu este Ungaria, care atunci când efectiv nu se mai găseau acele bunuri pe piaţă, inclusiv carburant şi a trebuit să elimine acele măsuri de plafonare, au avut un şoc puternic inflaţionist. Asemenea măsuri nu duc decât pe termen foarte scurt la o reducere a preţurilor pentru acele bunuri, însă, pe termen lung cresc preţurile acelor bunuri pentru că dispare oferta şi nu mai face sens pentru producători să le producă şi să le vândă, dacă le vând la preţuri mici. 

Nu mă aştept ca impactul să fie foarte mare deoarece comercianţii au găsit deja mijloace să evite aceste măsuri, în sensul de modificare a cantităţii, a calităţii, astfel încât cu preţuri mici au vândut produsele de calitate inferioară. Pentru celelalte, modificând ambalajul, cantitatea, aplicând preţul real de pe piaţă. Şi inflaţia se practică. Ce înseamnă? Companiile reuc cantitatea, menţin preţurile, dar reduc cantitatea. Şi practic, plătim pe suta de grame un preţ mai mare decât înainte, numai că nu se vede lucrul acesta. 

Pentru inflaţie în 2024, în ianuarie va fi o creştere, ne vom întoarce peste 7, poate spre 8, având în veere taxele noi puse, creşteri de accize, creşteri de TVA, taxă e 1% pe cifra de afaceri, care de fapt e un alt mod de a spune TVA. Toate acestea vor duce la inflaţie, iar poi se va relua procesul dezinflaţionist şi probabil, în ianuarie 2025 vom din nou cu inflaţia la 6, poate chiar şi sub 6. 

În ceea ce priveşte piaţa imobiliară, au fost o serie de schimbări şi aici, TVA-ul a crescut pentru anumite imobile, dobânzile au rămas la valori foarte mari, iar dobânda cheie e undeva foarte sus. În tot acest timp, analizele imobiliare arată că ar putea să scadă preţurile, dar dacă ne uităm pe anunţurile imobiliare, ele nu prea s-au clintit. 

Din sondajul nostru, 50% dintre participanţi se aşteaptă la stabilitate în preţuri, 35% la scădere şi 15% la creştere. Deci, cea mai mare parte văd stabilitate. Sunt două impulsuri, unul negativ, unul pozitiv. Cel pozitiv, dacă ne uităm la salariile exprimate în euro, acestea au crescut substanţial, având în vedere că leul a stat extem de stabil vs euro. Prin urmare, capacitatea de a lua credit a persoanelor a crescut semnificativ.

Pe de altă parte, ratele de dobândă mai mari, reduc cererea de credite pentru a cumpăra locuinţe. Deci, avem aceşti doi factori opuşi ca şi impact. Dacă ne uităm ce s-a întâmplat în anul anterior, vedem în prima parte a anului o creştere şi o scădere substanţială a tranzacţiilor, însă tranzacţiile cumva şi-au revenit, însă tot sunt sub mult faţă de ceea ce era în 2022.

Probabil în acest an, odată cu scăderea ratelor de dobândă, dar nu văd Banca Centrală scăzând mai devreme de a doua jumătate a anului, atunci va scădea ROBOR, însă IRCC va scădea din Ianuarie anului viitor, pentru că IRCC reacţionează cu două trimestre după o evoluţie pe piaţa monetară.

Atunci, automat, creditele devenind mai ieftine, s-ar putea să vedem şi o cerere ceva mai mare pentru locuinţe. Însă, atâta timp cât economia creşte, eu mă îndoiesc că preţurile locuiţelor vor scădea. Ce este posibil să se întâmplă, să crească, dar cu rate mai mici decât inflaţia sau cu rata mai mici decât creşterea salariilor. Nominal, nu văd scădere atâta timp cât economia creşte,  a declarat Adrian Codîrlaşu, la Observator.

Interviul integral, în materialul video de mai sus.