Video Farmaciştii critică noul Ordin privind antibioticele: unele dau efecte adverse, iar românii s-au apucat să îşi facă stocuri pe baza Declaraţiei

De asemenea, reclamă Colegiul Medicilor, anumite antibiotice, care dau efecte adverse şi care trebuie administrate doar în urma unor analize şi niciodată în exces sunt pe lista pusă la liber de Ministerul Sănătăţii. Nu sunt singurele nemulţumiri ale farmaciştilor. Aceştia spun că eliberarea dozelor de urgenţe pentru 24 de ore în timpul săptămânii şi 72 de ore în weekend era în vigoare încă din 2006, doar că legea nu era cunoscută.

În varianta actuală, însă, trecând peste bâlba Ministerului Sănătăţii, s-a mai pus o presiune pe farmacişti. Aceştia nu doar că trebuie să gestioneze declaraţiile pe proprie răspundere, dar trebuie să le raporteze într-un sistem inexistent. Iar termenul de 48 de ore ar putea să facă mai mult rău decât bine, pentru pacienţii cărora educaţia despre rezistenţa la antibiotice le lipseşte cu desăvârşire. 

Marius Pancu, prezentator Observator: Cu ce v-aţi confruntat din momentul în care s-a făcut mare vâlvă cu referire la acest ordin al Ministerului Sănătăţii. Ce fel de situaţii aţi întâmpinat în farmacii?

Beatrice Speteanu - preşedinta AFTP: Pentru pacient nu ar trebui să fie nimic schimbat, el si până acum era nevoit să ia antibiotice strict doar pe bază de prescripţie medicală. Din păcate poate ordinul nu a fost bine înţeles sau a fost relatat şi trecut prin mai multe surse şi a ajuns la pacient faptul că de câteva zile el poate veni la farmacie să îţi ia antibioticele doar pe baza unei declaraţii. Ceea ce este fals, noi am cerut completarea acestui lucru în cazul în care un pacient are nevoie fie în continuare, fie a uitat o pastilă acasă şi este în oraş sau este nevoit să începe un tratament nou şi nu are la îndemână niciun medic, spital alăturat, dacă este cazul farmacistul poate iniţa pentru 48 de ore acest tratament, dar cu o declaraţie pe propria răspundere, care până acum nu era valabilă. De asemenea, obligaţia de a-i transmite pacientului ca în maxim 48 de ore să ajungă la un medic pentru continuarea tratamentului. Această doza de urgenţă se referă doar la timpul pe care îl poate scurta un pacient până ajunge la medic să înceapă cât mai repede. Farmacistul poate refuza acest lucru dacă consideră că nu este justă cererea, cum a fost în ultimele zile când toată lumea  a înţeles că poate să îşi facă stocuri de antibiotice doar în urma unei declaraţii. Sunt foarte puţine antbiotice pe care noi le putem recomanda fără reţetă doar pe baza unei anamneze în farmacie. 

Marius Pancu, prezentator Observator: Au fost situaţii în care pacienţii au devenit agresivi, în care au luat la rost farmaciştii?

Beatrice Speteanu - preşedinta AFTP: Foarte multe situaţii, mai ales dacă li se cerea şi buletinul, pentru că nu voiau să îţi dea datele personale, pentru că nu au înţeles. Încercăm să-i lămurim. Antibioticele rămân pe aceeasi prescipţie medicală, doar în anumite cazuri se poate elibera această doză de urgenţă. Problemele cele mai mari sunt în mediul rural, când câteodata nu există medic în acea comună sau în acel sat. Acolo este justificată această doză de urgenţă. Dar în Bucureşti, unde avem tot timpul spitale de stat care sunt nonstop, nu prea se justifică această eliberare a unei doze de urgenţă.

Beatrice Speteanu - preşedinta AFTP: Vorbim doar de antibioticele de primă generaţie ampicilină, oxacidină, pentru infecţiile urinare, doar primele clase de antibiotice, nimic nou, nimic perfuzabil. Ceea ce în schimb este nou în acest ordin este vorba despre siropurile pentru copii. În cazul siropurilor noi nu puteam elibera niciodată doză de urgenţă, acestea erau recomandate doar de către medicul pediatru, dar cu specificaţia că se va elibera în cea mai mică doză posibil existentă pe piaţă. Aici sunt foarte puţine variante din clasele de antibiotice care se pot elibera pe doza de urgenţă. Fără antibiotice perfuzabile sau injectabile. 

Marius Pancu, prezentator Observator: În ce constă anamneza pe care trebuie să o facă farmacistului pacientului?

Beatrice Speteanu - preşedinta AFTP: Trebuie identificată sursa posibilei infectări, poate să fie un abces dentar, poate să fie o infecţie urinară sau o faringită sau laringită. Se expun toate simptomele pe care le are pacinetul, întrebăm ce medicamentaţie a mai luat, decât zile persistă febră, şi doar în urma acestei anamneze dacă într-adevăr este ceva viral sau bacterian, dar cu condiţia ca după zile el va trebui să meargă la medic, mai rău dacă ia medicamentaţia doar pe 2 zile şi o întrerupe.

Marius Pancu, prezentator Observator: Este mai bine sau mai rău noul termen de 48 de ore? Ce aţi fi făcut diferit?

Beatrice Speteanu - preşedinta AFTP: 72 de ore poate duce la scăderea simptomelor pentru un pacient, ceea ce clar îl va face să nu se întoarcă la medic pentru continuarea tratamentului. Cele 48 de ore sunt orele minime până când poate să ia legătura cu un medic pentru a-şi continua tratamentul. Ceea ce înseamnă această ordonanţă este mai mult o problemă pentru medic şi farmacist, medicul are multe elemente noi de introdus pe reţetă, fără toate aceste elemente noi, farmacistul nu va putea elibera reţeta, ele se vor trimite şi raporta în sistem în fiecare seară. 

Marius Pancu, prezentator Observator: Ce înseamnă mai concret rezinstenţa pe care o putem dezvolta la antibiotice? De ce periculos să ne oprim după 2-3 zile de tratament?

Beatrice Speteanu - preşedinta AFTP: Deja sunt foarte puţine antibiotice noi care se pun pe piaţă. În ultimii ani aproape că nu a existat un antibiotic nou care a fost pus pe piaţă. În cele vechi, majoritatea avem o rezistenţă, adică nu îşi mai fac efectul. Există medicamente sensibile sau rezistente. De asta se fac antibiogramele. Sunt cazuri în care aproape tot ceea ce înseamnă antibiotic pe piaţă un pacient nu va mai putea răspunde. El şi-a creat deja o rezistenţă. Chiar dacă e vorba de un pacient, aceste bacterii le putem lua toţi. Şi la un moment dat putem ajunge la un antibiotic care să nu poată facă faţa unei banale infecţii. 

Marius Pancu, prezentator Observator: Există exemple de bune practici, unde limitarea în farmacii să fii scăzut consumul de antibiotice, exemple pe care să le urmăm şi noi?

Beatrice Speteanu - preşedinta AFTP: A fost cazul şi în Bulgaria unde s-a aplicat această metodă mult mai strictă în ceea ce priveşte eliberarea şi prescrierea. Este vorba şi de utilizarea în cadrul spitalelor, unde sunt antibiotice de ultimă generaţie, extraordinar de scumpe, şi de asemenea tot ceea ce înseamna industria alimentară. Excesul de antibiotice folosit în creşterea găinilor sau a animalelor. Toate acestea pot duce la creşterea rezistenţei probiene. Se începe în farmacii unde era într-adevăr o problemă în România. 

Marius Pancu, prezentator Observator: Cum aţi modifica partea de biocraţie?

Beatrice Speteanu - preşedinta AFTP: E vorba de comunicare, în primul rând medicii trebuiau să fie mult mai bine informaţi în ceea ce priveşte noile metode de prescripţie, toate acele detalii, pentru că au fost şi bâlbe, cu serii şi numărul, cât timp şi ce fel de softuri de pot implementa aceste noi metode re raportare. Ni s-a acordat 60 de zile. Trebuia făcută o companie publică mult mai eloborată în ceea ce priveşte educaţia sanitară, consumul de antibiotice. 

Marius Pancu, prezentator Observator: Credeţi ca ar trebuie retras ordinul sau doar modificat?

Beatrice Speteanu - preşedinta AFTP: Ajutat, mai ales în mediul rural. Acolo trebuie implimentată mult mai bine asistenţa medicală, până ca să poată ajunge ei la un medic să îşi continue tratamentul. Ordinul respecta normele UE, trebuie să ne conformăm şi noi, dar trebuia făcut şi comunicat mult mai bine.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰