Exclusiv Bem apă otrăvită cu substanțe care nu se distrug nici prin fierbere. Cum ajunge mizeria din adâncuri pe mesele românilor

Reporter: Apa asta vouă vă face vouă rău la sănătate! Deci, mai beţi apă de aici? 

Localnic: Da. Din altă parte de unde?

Reporter: Din altă parte, de oriunde din altă parte, dar nu de aici, pentru că este cu nitriţi şi cu nitraţi. 

Tanczos Barna, ministrul Mediului: Este în joc viitorul nostru şi al copiilor noştri! 

Un viitor tulbure. Otrăvit picătură cu picătură. Suntem în Râmnicelu, judeţul Brăila. Avertismentele că "apa nu este bună de băut" încep chiar din curtea primăriei. Analizele DSP au pus lacătul pe fântâni. 

Reporter: Aţi consumat apă din fântâna asta? 

Angajat primărie: Da, da.

Reporter: 50 de ani aţi băut apa de aici? 

Angajat primărie: De aici. Până acum nu am avut nimic, dar eu ştiu de acum încolo? 

Zeci de localnici au venit cu apa la testare. Rezultate înfiorătoare

80 la sută dintre probe s-au dovedit contaminate cu nitraţi şi nitriţi. Substanţe care nu se distrug prin fierbere şi care pentru copii pot fi fatale. Valori de peste 10 ori mai mari decât poate suporta organismul unui adult se află în apa oamenilor din Râmnicelu. 

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Ioana Stăncel, expert în sănătate publică: Nitraţii pot proveni din diverse surse de poluare cum ar fi deşeurile, dar pot să provină şi din deşeurile gospodăreşti sau ale gospodăriilor cu ferme, cu animale. Contaminează apa, apa pe care o consumăm toţi. 

România are cea mai mare resursă de apă din Europa, dar și probleme majore

Ce se întâmplă aici e valabil în toată România - ţara cu cea mai mare resursă de apă din Europa, dar şi cu cele mai adânci probleme. 60% din râuri şi lacuri sunt poluate. În jur de 10% din apele subterane sunt contaminate. Problema ar fi de fapt mult mai mare decât ştim. 

Reporter: Există studii care să ne arate harta exactă a pământului din România poluat din cauza deşeurilor sau a apelor poluate?

Teodor Niță, procuror: Harta vă spun eu de unde este. De la Carei până în Mangalia. Şi de la Giurgiu până în Baia Mare. Dacă vreţi să găsiţi o zonă foarte poluată aruncaţi la întâmplare pe hartă şi acolo o găsiţi. 

Ioana Stăncel, expert în sănătate publică: Avem deja o criză a apei potabile şi la nivel mondial se consideră că următoarele provocări vor fi legate de accesul la apă dulce.

Ce este pânza freatică și cum s-a poluat apa

O criză care este deja aici. Din adâncuri până la suprafață, am infestat chiar sursa vieţii. Pânza freatică ar trebui să conţină cea mai pură apă. Acolo, însă, ajunge tot ce aruncăm de la suprafaţă. O mizerie care vine din zeci sau sute de mii de fose legale sau ilegale, de la îngrăşămintele din agricultură, gunoi de grajd, deşeuri, poluări istorice, deversări necontrolate. Şi dacă sub pământ gunoaiele sunt invizibile, la suprafaţă ies la iveală în valuri. 

Bianca Iacob, reporter Observator: Nu suntem într-o staţie de reciclare, acest plastic este adunat pe cursul râului Ciorogârla şi nu vorbim doar de plastic. Incredibil, o insulă de gunoaie, nu doar plastice. Am văzut şi alte tipuri de deşeuri, inclusiv un frigider. 

Aşa arată un dezastru de mediu. Un baraj de gunoaie aduse de apă, la doi paşi de Bucureşti. Aproape că nu mai există apă neatinsă de gunoi în România. Am vrut să vedem cât de adânc a ajuns poluarea. 

Bianca Iacob, reporter Observator: În România te aștepți oriunde să găsești gunoi, mai puțin într-una dintre cele mai ascunse peșteri subterane, un loc pe care l-au explorat doar câțiva scafandri, ascuns de ochii trecătorilor. Despre peșteră se spune care are cea mai pură apă din România, dar vrem să vedem și ce se mai ascunde în subteran.

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

Pascale Roibu, scafandru: Abia se intră în apă din cauza peturilor, când am intrat acum ați văzut câte gunoaie sunt.

Tanczos Barna, ministrul Mediului: Soluția este una singură - fiecare autoritate publică locală trebuie constrânsă să respecte legea. Sancțiunile trebuie și ele majorate, cu siguranță. 

Dar câtă vreme Garda de Mediu nu poate face anchete penale, câtă vreme nici măcar în şcoli nu avem un program naţional de reciclare - gunoaiele vor rămâne tot în natură, iar vinovaţii tot liberi. Observator cere schimbarea legislaţiei. Altfel, vom înţelege prea târziu ceea ce un om care trăieşte pe malul lacului Beliş şi vede cum gunoaiele se triplează anual... a înţeles demult. 

SOLICITĂRILE OBSERVATOR, PENTRU O ŢARĂ MAI CURATĂ

- Reducerea punctelor de frontieră, pentru limitarea importurilor ilegale de deşeuri;

- Puteri sporite pentru comisarii Gărzii Naţionale de Mediu;

- Program naţional de colectare selectivă şi reciclare în şcoli.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰