Video 4.500.000 de tone de gunoi, anual în România. Procuror: "E apocalipsă şi trag semnale de alarmă până când cineva înţelege lucrul acesta"

România. 4 milioane şi jumătate de tone de deşeuri anual. Mii de containere cu gunoaie trimise de străini în ţara noastră. Peste 300 de legi haotice de mediu si mai puţin de 1% dintre vinovaţi care ajung să fie condamnaţi. Un dezastru pe care, în numele propriului ONG, procurorul Teodor Niţă l-a pus pe foaie şi l-a trimis în peste 400 de plicuri cu destinaţie precisă. 

Procuror Teodor Niţă: "Am trimis asa: premierului, sefilor de la camerele Parlamentului, ministrului Mediului şi fiecarui parlamentar din Romania in parte. Cu Poşta". 

Demersul lui nu e lipsit de cotroverse. Un magistrat poate să fie membru într-un ONG, dar nu poate şi să îl conducă. În timpul liber, Niţă este preşedinte în asociaţia fondată împreună cu un comisar de mediu. În restul zilei, investighează mafia gunoaielor. 

Procuror Teodor Niţă: "Ce conflict de interese? Când amestec o activitate cu alta. N-are nicio legătură. E apocalipsă şi trag semnale de alarmă până când cineva înţelege lucrul acesta". 

În scrisorile către Parlamentari, procurorul cere schimbările de care România are nevoie ca de aer şi pe care Observator le semnalează încă de la începutul anului. N-avem laboratoare acreditate prin care statul să măsoare poluarea, experţi care să evalueze pagubele şi un cod de mediu coerent. Şi mai ales, n-avem comisari de mediu cu puteri depline, care să poată face anchete penale, de exemplu. 

Octavian Berceanu, şef Garda Naţională de Mediu: "Noi nu putem merge cu probe direct către instanţe, către procurori, avem foarte puţini specialişti, foarte puţini oameni si din acest motiv avem nevoie de o schimbare de statut". 

România, sufocată de gunoaie

Se cer schimbări pe toate fronturile, într-un război al gunoaielor care s-ar putea încheia simplu în parlament. 28 de deputaţi şi senatori, membri în comisiile de specialitate, au puterea să schimbe legea, însă tot amână. Mulţi nu ştiu nici termeni simpli, precum ce e un SMID, sistem de management integrat al deşeurilor, adică un depozit ecologic care ar trebui să existe în fiecare judeţ. 

Reporer - parlamentarul Mihai Lasca - Sunteţi în comisia de mediu şi vreau să vă întreb câte SMID-uri funcţionale mai avem acum în România. 

-Ce?

-SMID-uri. Ştiţi ce sunt SMID-urile? 

-Nu. 

Repoter - parlamentarul Geanina Şerban:

-Câte SMID-uri funcţionale mai avem în România? Ştiţi ce sunt SMID-urile, nu? 

- Daţi-mi voie să merg la comisie, uitaţi cât sunt de stresată. Repetaţi vă rog? Nu v-am înţeles. 

- Câte SMID-uri funcţionale are România?

- Nu pot să vă spun pentru că nu ştiu. 

- Dar ştiţi ce este un SMID?

- Vă zic sincer, nu. 

Parlamentul şi Guvernul,  Ministerul Mediului, prin două instituţii - sunt numai câteva dintre structurile care ar trebui să protejeze aerul pe care-l respirăm şi tot ce are România mai frumos: natura. Între ele suntem noi toţi şi după noi, gunoiul. O campanie pe care Observator o duce mai departe. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰