Video De la ciorba mamei, la mâncarea fast food. De ce s-au schimbat preferinţele culinare ale copiilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Când a fost ultima dată când copilul a mâncat o ciorbă caldă fără să protesteze? Tradiţia mesei în familie s-a destrămat. Ciorba făcută de mama, tocănița de acasă, practic tot ce înseamnă mâncare gătită, au tot mai des un adversar greu de învins: pizza, burgeri și nuggets. Aplicațiile de livrare și reclamele de pe rețelele sociale au schimbat regulile jocului. Iar pentru părinți, fiecare prânz a devenit o negociere dură. Cum găsim echilibrul ca să nu ajungem de la o preferință de moment, la un obicei periculos, vedeţi într-un material exclusiv Observator 16.
Aşa a arătat, astăzi, micul dejun pentru Maria din Iaşi. Cel preparat de tatăl ei, acasă, a pierdut, din nou, lupta cu tentaţiile fast food din parc. În familia fetiţei de 8 ani, mesele gătite au devenit des un motiv de negociere. Aşa că tocăniţa, ardeii umpluţi sau ostropelul de pui ajung tot mai des la gunoi, cu toate insistenţele părinţilor. De cele mai multe ori, copiii cer mâncare ultraprocesată. Este generația nuggets sau a copiilor care nu mai mănâncă ce gătesc părinții. Ce a schimbat însă relația celor mici cu mâncarea?
Piaţa de fast food din România este estimată, în ultimii ani, la un miliard de euro
În trecut, meniul era stabilit în multe familii de cel care gătea. Astăzi, telefonul a făcut posibilă ca orice poftă a copilului să ajungă la ușă în câteva minute. Și acum întrebarea e simplă: aleg copiii tot ce își doresc să mănânce sau alegem noi că este mai comod? Aplicațiile de livrare fac astăzi diferenţa. Pentru copii, pizza sau burgerul nu sunt doar un fel de mâncare, ci o parte dintr-o experiență pe care o văd peste tot: pe internet, în reclame, la prieteni.
"Copiii preferă alimente ultraprocesate pentru că ele sunt create special să fie foarte atractive prin aromă, textură, culoare, gust, prin faptul că sunt asociate cu animale preferate sau personaje preferate, influencerii preferați și sunt masiv promovate la TV", a declarat Cristina Fedorovici, psiholog. Ce se întâmplă însă când în farfuria copilului ajung mai mult cartofi prăjiţi, pizza, burgeri sau nuggets? "Problema este pe termen lung, supunând practic copilul la niște riscuri care pot duce la probleme de sănătate importante, la obezitate și suprapondere și la o viață de adult care poate suferi de diabet zaharat sau probleme cardiovasculare", a declarat Ioana Stavrositu, nutritionist.
De altfel, aproape un sfert dintre copiii români sunt supraponderali, conform unui raport UNICEF, dublU față de acum 25 de ani. Specialiştii sunt tranşanţi: cu cât reacţia părinţilor la "vreau altceva" este mai exagerată sau dramatică, cu atât mai lungă va fi perioada de refuz alimentar. "Transformă mesele într-un război: se lasă cu ceartă, cu pedeapsă, amenințări, se pun etichete: 'Tu ești mofturos', 'Ție niciodată nu-ți convine', 'Lasă că nu o să-ți mai gătesc niciodată'. E suficient și o masă pe zi, 20-30 min, să stăm împreună la masă, fără telefon, tabletă sau TV, și să ne conectăm emoțional unul la celălalt, să povestim, să ne simțim bine", a declarat Cristina Fedorovici, psiholog.
Pentru că mesele în familie promovează nu doar obiceiuri alimentare sănătoase, ci şi construiesc o conexiune puternică între părinți și copii. Iar studiile arată că adolescenţii care mănâncă în familie sunt mai puțin predispuși la influențe negative. "Scopul nu e să interzicem, ci să explicăm și să limităm la excepție. E foarte important ca noi, ca și părinți, să consumăm alimente sănătoase, să gătim împreună cu ei, să mergem cu ei la cumpărături, să îi implicăm în alegerile alimentare", a declarat Ioana Stravositu, nutritionist. Avem, aşadar, alternative. Însă exemplul personal rămâne cel mai eficient "truc". Asta în condiţiile în care 80% din produsele de pe rafturi sunt ultraprocesate, iar piaţa de fast food din România este estimată, în ultimii ani, la un miliard de euro.
