Video O armată de poliţişti a descins în Săpănţa. Sute de persoane, suspectate că au încasat 2.000.000 de euro pentru a caza fictiv refugiaţi ucraineni

Săpânţa, Maramureş. O localitate cu 3.000 de locuitori, aproape de graniţa cu Ucraina. Comuna care atrage mii de turişti români şi străini, curioşi să vadă Cimitirul Vesel şi vestitele porţi, i-a atras şi pe poliţiştii care au început operaţiunea Refugiaţii. Prima descindere a fost la primăria din Săpânţa.

• Reporter: Câti refugiaţi ucraineni pot fi cazaţi?
• Ion Braicu, primar Săpânţa: Depinde. Depinde de situaţie. Ne organizăm, dacă trebuie şi 100. Sunt vreo 50 de locaţii unde se află ucraineni.
• Reporter: Dar câţi sunt?
• Ion Braicu, primar Săpânţa: Nu o să vă pot răspunde la această întrebare

O armată de poliţişti a verificat peste 200 de pensiuni şi case ale localnicilor din Maramureş. Toţi proprietarii sunt bănuiţi că au încasat ilegal bani de la guvern, pentru găzduirea unor refugiaţi inexistenţi. "Cu sprijinul poliţiştilor a 7 inspectorate de poliţie judeţene au pus în executare 203 percheziţii domiciliare şi 6 mandate de aducere într-un dosar penal", a declarat Ionela Cozma, purtător de cuvânt IPJ Maramureș.

Ajutorul de stat pentru refugiaţi înseamnă 50 de lei pe zi de persoană pentru cazare şi 20 pentru mâncare

Ajutorul de stat pentru refugiaţi înseamnă 50 de lei pe zi de persoană pentru cazare şi 20 pentru mâncare. Guvernul trimite fonduri primăriilor. Funcţionarii locali decontează cheltuielile românilor care depun declaraţie pe propria răspundere că au găzduit ucraineni şi copie după actele de identitate ale acestora. Statul cheltuie zilnic peste 350 de mii de euro pentru sprijinul refugiaţilor ucraineni la noi în ţară. Iar până acum, din fonduri publice s-au plătit prin acest progam peste 100 de milioane de euro. Acum, MAI vrea să schimbe regula. 2 mii de lei per familie  lunar pentru o perioadă de maximum 4 luni consecutive până la finalul anului. Proiectul este în dezbatere publică.

Statul vrea să schimbe modul de decontare tocmai ca să evite asemenea fraude. În plus, proiectul îi obligă pe refugiaţi să facă demersuri ca să îşi găsească un loc de muncă, să îşi înscrie copiii la şcoală sau grădiniţă şi să ceară oficial autorităţilor protecţia temporară. Pentru evitarea deturnării de fonduri, autorităţile vor să înfiinţeze un registru digital unde să fie înscrişi toţi refugiaţii din Ucraina.

Schimbările vin într-un moment în care statul nu a mai plătit deconturile de două, trei luni. Refugiaţii cazaţi la Constanţa au trecut la proteste, speriaţi că vor fi evacuaţi din hoteluri. În Mamaia Nord locuiesc peste 13.000 de ucraineni. Şi alte ţări care găzduiesc refugiaţi din Ucraina iau măsuri. Polonia a tăiat din ajutoarele pe care le dădea acestora. Cei care rămân în acea ţară mai mult de jumătate de an trebuie să îşi plătrească singuri 75% din costul şederii. Iar în Elveţia, refugiaţii care au maşină nu primesc asistenţă socială.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰